Întoarcerea învinsului
de Mateiu I. Caragiale(2005)
1 min lectură
Mediu
Iar când, sfioasă umbră, prin ceața rece-a serii
Purtându-ți trista taină, de gânduri chinuit,
Târziu te vei întoarce înfrânt și istovit,
Spre casa părăsită în văile uitării,
Tu, cel ce-ai cules floarea spinoasă-a-nstrăinării
Și-a ei mireasmă-amară cu patimă-ai sorbit,
La-ndemnul Amintirii ce-n prag ți-a răsărit,
Nu te lăsa ca pradă să cazi înduioșării
Zadarnice. Respinge deșarta-i mângâiere
Și oricât de adâncă ar fi a ta durere,
Trufia nu ți-o pierde, rămâi nepăsător,
Nu te opri, nu plânge, și dacă-ți stau morminte
În drum, treci peste ele, înnăbușe-al tău dor,
Și-n neagra noapte pleacă, cu fruntea sus-nainte.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mateiu I. Caragiale
- Tip
- Poezie
- An
- 2005
- Cuvinte
- 96
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Mateiu I. Caragiale. “Întoarcerea învinsului.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/mateiu-i-caragiale/poezie/intoarcerea-invinsuluiIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.