Sari la conținutul principal
Poezie.ro

Stingere vocală

de Marin Sorescu(2005)

1 min lectură

Mediu
Îngerul care sună
Stingerea vocală,
Își lasă goarna de la gură
Și mă dojenește
Că eu o sting prea repede.
- Îmi piere glasul brusc.
- Să-ți piară numai când vei auzi goarna.
Pentru tine n-a sunat încă goarna.
Treci în front soldat și cântă.
Cântă viața.
Mai ai de mărșăluit prin ea,
Răcanule în ale durerii.
***
Ce mă doare cel mai tare
E că nu voi mai putea fi
În contact cu carțile,
Să stau dimineața în fața bibliotecii
Ca la țărmul mării
Mângâiat de briza tainică adiind
De pe rafturi.
Dacă tot voi fi atât de aproape de ele
Sper să nu mi se refuze, Doamne,
Plăcerea de a citi în stele.
Măcar o dată pe săptămână
După orarul afișat pe un nor.

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
An
Cuvinte
126
Citire
1 min
Versuri
25
Actualizat

Cum sa citezi

Marin Sorescu. “Stingere vocală.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/marin-sorescu/poezie/stingere-vocala

Intrebari frecvente

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.