Scară la cer
ultima poezie a lui Marin Sorescu și cea mai tristă
de Marin Sorescu(2005)
1 min lectură
Mediu
Un fir de păianjen
Atârnă de tavan.
Exact deasupra patului meu.
În fiecare zi observ
Cum se lasă tot mai jos.
Mi se trimite și
Scara la cer - zic,
Mi se aruncă de sus.
Deși am slăbit îngrozitor de mult
Sunt doar fantoma celui ce am fost
Mă gândesc că trupul meu
Este totuși prea greu
Pentru scara asta delicată.
- Suflete, ia-o tu înainte.
Pâș! Pâș!
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Marin Sorescu
- Tip
- Poezie
- An
- 2005
- Curent
- Neomodernism
- Cuvinte
- 68
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Marin Sorescu. “Scară la cer.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/marin-sorescu/poezie/scara-la-cer-8Intrebari frecvente
Comentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SMSMSilvia Miler✓Iti place Sorescu... Eu, incepand din liceu ii invatam poeziile cu nesat iar in facultate am avut bucuria unui schimb de versuri soresciene cu profesorul de \"calculatoare\"... am si scris o poezie care te plimba printre poeziile lui... imi place teribil cum face prima la dreapta sau la stanga cand viteza versului este mai mare... insa aceasta poezie nu o citisem. Multumesc. Comentariul \"Acuarela la Verona\" este raspunsul la comentariile pentru textele mele. Cu prietenie, Silvia MILER
0