Agonie
din Izvoare limpezi (1923)
de Marcel Romanescu(2010)
1 min lectură
Mediu
Sub largul luminiș de seară,
pe lacul cu palori de ceară
zbura cocorul amețit;
cu pene lungi și tremurate,
vâslea nevolnic pe-nserate
scoțând un țipăt ascuțit.
Și soarele-i ardea pe rană,
topind din fiecare pană
o boabă caldă de rubin
iar lacul, copiind pe ape
bătăile de-aripă șchioape,
îi înmiia cumplitul chin.
Picau din gușa lui rozalbă
pe lacul vioriu de nalbă
însângerații fulgi de nea.
Zadarnic, nu-l puteau răspunde
și apa nu-i știa răspunde,
căci lacul neclintit... dormea.
Ultimul țipăt pe-nnoptate
rupea tăria-n jumătate
ca o lumină de stilet;
dar de sub putreda lui vâslă
creștea-ntunericul de pâslă
și-l gâtuia, - încet.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Marcel Romanescu
- Tip
- Poezie
- An
- 2010
- Cuvinte
- 103
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Marcel Romanescu. “Agonie.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/marcel-romanescu/poezie/agonie-13937940Intrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.