Destin cu fluturi
de Leonid Dimov(2009)
1 min lectură
Mediu
Pe vasul alb în care stăm de cart
Să trecem prin Caribde și Bizerte,
Avem mantile negre de brocart
Și conice tichii de fosfor verde
Gelatinos meleag cu crabi incluși
Tăiem, prea calmi în lunecare, pontul
Și fiecare ne vedem din uși
Cum mestecăm în iris orizontul.
În ochi ne joacă-n cioburi vineții
Vechi caldarâm de porturi plutitoare
Și gem odgoanele din pravălii
Cu marfa galbenă pentru vapoare.
Am cumpărat din ele plase moi
Aidoma, ovale, de mătase
Să prindem fluturii de noapte, goi,
Din insule cu pajiști misterioase.
Vom strânge mânătărci și hribi zgârciți
Cu pălăria luminând sfioasă
Cărări, la poale de eucalipți,
Ducând, în taină, pân\' la noi, acasă.
Acolo vor privi mulatri buni
La punctul ce ne va rămâne fața,
Iar fluturii vor deveni păuni
Și vor țipa-n grădină, dimineața.