Ephialtes
Poezii - Editura Polirom, 2017
de Jorge Luis Borges(2021)
1 min lectură
Mediu
În vis adânc tot vise furiș se cuibăresc.
Vreau noapte după noapte în beznă să m-afund
De ape ce mă spală de ziuă. În strat profund.
De limpezi ape însă necontenit găsesc,
De-uitare-ngăduită în ceas de asfințit.
Minunea deșănțată. Oglindă răsturnată
Cu chipul meu același și altul totodată
Ori poate-ntunecoasa-nchisoare-labirint.
Grădină-i oare? Nu știu. Coșmar e-ntotdeauna.
Înfricoșarea-i este din altă lume. Apare
Ceva ce n-are nume, de dincolo de zare.
Din negură de vremuri și de legende.- NTRUNA
Icoana cea pocită veghea cum umbra-a ponegrit.
De ce din trup țâșnește la ceas de asfințit,
Când sufletu-mi e singur, ăst trandafir smintit?
traducere - Andrei Ionescu
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Jorge Luis Borges
- Tip
- Poezie
- An
- 2021
- Cuvinte
- 105
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Jorge Luis Borges. “Ephialtes .” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/jorge-luis-borges/poezie/ephialtesIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.