Koh-I-Noor
din Ora fântânilor
de Ion Vinea(2008)
1 min lectură
Mediu
Primăvară. Mi-amintesc:
izbucnise orchestra soarelui.
Pe fluviu dănțuiau sloiurile.
Pe câmp frângeau săbii luminile.
Tunete: se surpau malurile.
Pe oglinzile sparte-n noroi
se iviseră mieii noi.
Albe s-au destrămat balurile.
Pe mugurul cleios și crud
omida și-a răsfățat inelele.
Prin spărtura grajdului pustiu
fânul negru și ud
îl furau rândunelele.
Primăvară. Mi-amintesc:
Pe conac se-mprospăta mucegaiul.
Iedera pregetând
și-a răsturnat peste olane evantaiul.
Iar un fier de plug ruginit
din pământ dezgropat de șuvoaie
a cântat cu burlanele-n ploaie.
Atunci, - mi-amintesc, - ai venit.