Mesagiu pentru colivia poetului
Volumul: Omul profilat pe cer 1945
de Ion Caraion(2009)
1 min lectură
Mediu
N-am rămas acolo nici jumate
-Cine știe-n care parte mergem...
Înotam prin iarba goală, ștergem
grajdul vieții cu singurătate.
Lucrurile nu ne-arată, n-am fost noi...
Nimeni n-o să știe ce-am crezut;
-Serile ne cată-n așternut,
Dragostea se-mparte pe gunoi.
Poate c-am iubit sălbăticiune –
Prea cântam pădurile virgine...
Cine se mai culcă azi cu tine,
Visule, totală pasiune?
Cine te dezbracă pân’la piele
Și te cheamă-n pat ca pe-o cocotă?
Porți acuma ștaif și redingotă –
Þi-ai uitat de bietele lichele.
Altădată (mâine, mai târziu)
vom opri din nou căruța-n drum,
lângă șoldul căruia crescum
Cu tutun, cu fete, cu rachiu.
Nimeni nu ne spune-o vorbă dragă
(Cum poți vorbi cu declasații!)
Pe motiv că n-avem decorații
Pe motiv că luna-i ciută, nu e bleagă.
Am distrus în noi mitologii –
Ploile și soarele ni-s frați...
Ce folos că suntem împărați
Numai pe gândacii din cutii?
Că-Þi slujim întruna, când te-ntorci,
Doamne, prin culcușuri – ce folos?
-Mai bine muream acolo jos
sau ne dădeam zilele la porci...
.................................
Din fragmentul cinegetic, prin pășune
Vin copacii gravi după dreptate;
N-am mai rămas în lucruri nici jumate,
Visule – totală pasiune!
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ion Caraion
- Tip
- Poezie
- An
- 2009
- Cuvinte
- 190
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 37
- Actualizat
Cum sa citezi
Ion Caraion. “Mesagiu pentru colivia poetului.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/ion-caraion-0008275/poezie/mesagiu-pentru-colivia-poetuluiIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.