Fotoliu de amurg
Volumul: Cimitirul din stele 1971
de Ion Caraion(2009)
1 min lectură
Mediu
Viața mea a fost o cenușăreasă
care nu și-a mai găsit condurii.
Creșteau împrejur zorzoanele naturii,
iar zorile-ndemnau \"hai\" și noaptea-mi spunea \"lasă\"...
Au stat constelațiile cu pasărea de aur la masă
ca-ntr-o ghicitoare.
Dar pasărea sta în picioare
și nimeni n-a știut.
Pâlpâia un înger de lut
pe umerii tăi fără nume,
iar taina și-a tot pierdut fecioriile-n lume...
Acum e târziu, din pământ
ies calendare cântate de vânt
și zăngăne, pe coifurile holdelor, lunile -
din loc în loc, la câte-un sat...
Parcă aud vântul povestindu-mi rugăciunile
din care am plecat.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ion Caraion
- Tip
- Poezie
- An
- 2009
- Cuvinte
- 93
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Ion Caraion. “Fotoliu de amurg.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/ion-caraion-0008275/poezie/fotoliu-de-amurgIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
