Ion Banuta
"Personalitate de seamă a literaturii, a cărui operă continuă să inspire generații de cititori."
Marea
În farmec, despletită, din mii și mii de valuri, sărutul vechi, de vrajă l-aruncă-n dar pe maluri. De faldurile mării, de gingașul
Panorama clopotului
Clopot vechi de soare bate În amin, în strâmbătate. Bate-n cer, bate-n adânc… Bate-n trupul meu nătâng! Fum. Tămâie. Lumânări. Visul moare
Fata mea cu păr de ceai
din În pervazul larg al serii
Fata mea cu păr de ceai vino iar la mine, stai! Să te-apropii, să mă mir, să mă depăn fir de fir.
Cu Dante prin infern
M-am dus o clipa in Infern, in bolgiile-adanci, dar Dante, ce zugravi in vers etern escroci, si papi, si duci, bacante, pe cand ma insotea, in
Flori de rouă
din În pervazul larg al serii
Fânul fu răzbit în vară de o coasă milenară. Mai rămase-un fir, sau două. Dăruindu-le cu rouă, noaptea se pierdu în zori, răsădind în urmă
De s-a copt caisul
din În pervazul larg al serii
De s-a copt caisul - de cer și dogoare - iau din el, iubito, nu caise, soare.
