calul verde
de Ioanid Romanescu(2014)
1 min lectură
Mediu
Plecasem - erai prea fragilă
devenisem
calul tău verde de pe perete -
și cum treceam cu umerii căzuți
adânc în uitare,
câțiva cheflii lălăind prin ceață
brusc au oprit mica lor melodie
și unul a spus: El este însă cântecul lui
nu se poate cânta
întâmplarea asta mă supuse
unei analogii
(...o, dar eu sunt pentru toți
calul verde la care ei visează
chiar poezia mea e un cal verde
sigur
sunt un mare artist însăși opera mea
are nevoie de liniște
- lumea inclusă a acestei opere
o reprezint -
Cezanne cânta la trompetă
pentru că numai astfel putea să urle
habar nu ai tu iubito
cât de încet plâng eu la trompetă
încât mă trezesc uneori
cu tine strivită-ntre gene
încât sunt fericit că viața mea
e o știință de a pierde
încât sunt fericit că pot să fiu
să rămân pentru toți calul verde)