Nunțile
de Ioan Alexandru(2018)
1 min lectură
Mediu
Nunțile la noi în sat
Sunt la fel ca o îngropăciune
Același e colacul spânzurat
Aceeași smirnă sângeră-n tăciune
Părinți și frați și neamuri în pridvor
Descoperiți lacrimii făclie
Când sare-n țăndări de poartă un ulcior
Și steagul nunții intră-n agonie
Te smulgi din leagănul ce te-a născut
Într-o covată să te frămânți a pâine
În prohodul care-a început
Te-or duce pruncii-n țintirime mâine
Drumul e scurt o palmă de pământ
Crengi nescuturate să rămână
Rodnicia fără de pământ
Ațâță rănile-n cunună
volumul „Imnele iubirii”