Tăcută-i noaptea
„Heine Versuri” – Clasicii Literaturii Universale
de Heinrich Heine(2018)
1 min lectură
Mediu
Tăcută-i noaptea; străzile dorm toate.
În casa asta, – sta iubita mea.
E mult de când ea nu mai e-n cetate,
Dar casa-i tot pe loc precum era.
Mai e și-un om, ce cată țintă-n nor
Și mâinile-n durere și le frânge.
Când îi văd fața mă-nfior;
Și luna parcă fața mea-mi răsfrânge.
Tu, alb strigoi al meu, tu, palid geamăn,
De ce imiți durerea mea și gemi?
E locul unde chinuri fără seamăn
M-au sfâșiat atâtea nopți, pe vremi.
Traducere Ion Frunzetti