Râuri în repaos
de Harold Hart Crane(2004)
1 min lectură
Mediu
Un sunet slab trecea prin sălcii,
O sarabandă cosea vânt pe pajiști.
Nu mi-am adus aminte niciodată
Până când anii m-au adus la mare
De-al mlaștinilor clocot liniștit.
Sunt ierburi, iriși. Naltele alcovuri
De chiparoși sub cruntele amiezi
Aproape că mă traseră în Hades.
Þestoasele mamut pe vis de sulf
Suindu-se - cădeau împreunate -
Le despărțea noroiul greu de soare...
Ce n-aș fi dat în schimb! prin strunga neagră
Să văd în munte viziuni măiestre
Unde învață castorii să lupte.
Îmi amintesc de iaz - iute-am fugit -
De malul său cu sălcii cântătoare.
În amintire lucrurile cresc;
Orașul unde-am fost; și mai departe
Cu clocot de uleiuri și săgeți
Aprinse străbătea musonul delta
La poarta golfului...Și peste diguri
Ca-n vara asta-n vânt ningeau safire
Și-n sălcii iar un vuiet răsuna.