Paradoxuri planetare
Rădăcina de foc – Ed. Univers 1988
de Grigore Vieru(2019)
1 min lectură
Mediu
Prin văi cu ierbi de brumă turma
Își paște tragic sieși urma.
În fluier intră frigul, ura,
Pe unde a ieșit căldura.
Și-n loc de frunze, pe meleaguri,
Din cosmos curg foșniri de steaguri.
Visarea crește, cerul scade,
Pe mări deodată Newton cade.
Mistrețul roade doina veche,
Se trage crucea de ureche.
Și-mi alipesc, uitând necazul.
De steaua cea de pradă – obrazul.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Grigore Vieru
- Tip
- Poezie
- An
- 2019
- Cuvinte
- 63
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Grigore Vieru. “Paradoxuri planetare .” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/grigore-vieru/poezie/paradoxuri-planetareIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
