Monotonie
de Giuseppe Ungaretti(2020)
1 min lectură
Mediu
Oprit la două stânci
lâncezesc
sub această
boltă pătată
de cer.
Potecile șerpuite
îmi posedă orbirea.
Nimic mai nerușinat
decât monotonia.
Odată
nu știam
că e lucru
oarecare
chiar și
sfârșeala de seară
a cerului.
Și pe pământul meu african
strunit
de un arpegiu
pierdut în zări
renășteam.
Traducere Nicoleta Dabija