Rugăciune
de George Mărgărit(2010)
1 min lectură
Mediu
Părinte, sunt marele fiu rătăcit
Care venind la tine boema nu și-a pocăit,
Părinte, sunt fiul beat de infinit!
Nu mă-ntorc, pasul meu nu calcă drum
Ci scârțâie prin paradisul lui de fum,
Părinte, am o naștere, sunt eu
Rătăcitul, dementul ateu
Ce ia cărbune să se-ncălzească de foc
Eu, tată, am seva măduvii de soc.
Trăiesc apă mută ce nu curge
Din ea nimic nu se scurge;
În urmă pășește groaznicul afet:
Se stinse lunatecul poet.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- George Mărgărit
- Tip
- Poezie
- An
- 2010
- Cuvinte
- 77
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
George Mărgărit. “Rugăciune.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/george-margarit/poezie/rugaciuneIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
