Povestea gâștelor
de George Coșbuc(2005)
2 min lectură
Mediu
Un gâscan cu pene lucii
Cum trecea pe pod prin sat
Și-ntr-o mân-avea papucii,
Nu știu cum i s-a-ntâmplat
Că papucii lui căzură,
Ce păcat, o, ce păcat!
Căci erau cu-alesătură,
Fără leac de tivitură -
Ce păcat!
Gâștele-auzind cum zbiară:
\"Auleo! Păpucii mei!\"
Într-un suflet alergară
Și-ntrebau mirate ce-i?
\"Am rămas, plângea gâscanul,
Păgubaș de patru lei!
Iată-mă desculț, sărmanul!
Ce mă fac acum, golanul,
Fără ei!\"
\"Haideți toți, și moși și babe
Să-i cătăm pe râu acu!\"
Repede-notând din labe
Cârdul tot pe râu trecu.
\"I-ai găsit?\" - \"Eu nu, surată,
Ce mă-ntrebi așa și tu!\"
Toate-apoi strigau deodată:
\"Bată-i pacostea să-i bată!
Nici eu nu!\"
Vara-ntreagă tot umblară,
Dar papucii duși au fost!
Și-au să umble și la vară
Până ce le-or da de rost!
Iar gâscanul merge, vine,
Face cruci și ține post.
\"Nu-i găsesc! Sărac de mine
Iar desculțe, vezi tu bine,
Lucru prost!\"
Gâștele de-atunci, în cale
Când vad apa undeva,
Căutând pornesc agale
Tot crezând că-i vor afla.
Vin și rațe să le-ajute:
Mac-mac-mac și ga-ga-ga!
Mac-mac-mac! Haid\', vino, du-te,
Zile-așa pe râu pierdute!
Ga-ga-ga!
Iar când gâștele stau gloată
Și prin dreptul lor te duci,
Sare tabăra lor roată
Să te-ntrebe: \"Ce ne-aduci?
Ai găsit păpucii? Spune!\"
Tu la fug-atunci s-apuci!
Și te mușcă, doar le-ai spune
De păpuci!