Nu mă mustra
de George Călinescu(2010)
1 min lectură
Mediu
Nu mă mustra prea tare,
Ce-acum am să rostesc
Sunt vorbe milenare:
Rozina, te iubesc.
Știu, astfel de cuvinte,
Tocite de vechime,
Le-alungă un om cuminte,
Dar mie-mi par sublime.
Simțindu-mă erou,
Eu mor și înviez,
Uimit de-al lor ecou,
Un nou Orfeu mă crez.
Plutesc ca-ntr-o poveste
Cu-ndrăgostitul soare,
Formula asta este
Mereu fermecătoare.
Spunând-o vom păși
În Câmpii Elizei,
Vom fi iluștri și
Asemeni unor zei.
Cu capul tău pe umăr
În viitor eu cresc,
Rămân de-a pururi tânăr,
Rozina, te iubesc.