În toamna aceea
Ioana Maria șaptesprezece poeme - 1937
de Geo Bogza(2010)
1 min lectură
Mediu
În toamna aceea Ioana Maria
am cunoscut cele mai triste seri din lume.
Erau seri
când luna începea să se ridice pe cer,
haotică.
Până la miezul nopții mai erau două ore
și mie mi-era dor de tine Ioana Maria.
Au fost seri când îmi era dor de tine
cum le e dor somnambulilor de lună
și în alte seri
cum le e dor corăbiilor de largul mării.
Dar tu erai mereu în altă parte
până la miezul nopții mai erau două ore
și luna se ridica pe cer, haotică.
Seri
în care mi-a fost dor de tine, Ioana Maria.