Încăierare
traducere de Teodor Balș
de Federico Garcia-Lorca(2005)
1 min lectură
Mediu
La mijlocul râpei
cuțitele de Albacete,
frumoase de sânge vrăjmaș,
ca peștii lucesc. O lumină
dură, de carte de joc,
taie în verdele șters
cai furioși și conture
dure, de călăreți.
În cupa unui măslin
plâng două bătrâne femei..
Taurul încăierării
se-nalță peste pereți.
Îngeri negri duceau
năframe și apă de nea.
Îngeri cu aripe mari din
cuțite de Albacete.
Antonio Juan din Montilla
mort se prăvale la vale,
plin îi e trupul de crini
și-n tâmple o rodie are.
Cruce de foc călărește
acum, drumul morții cel mare.
*
Garda civilă și judele
vin prin livezi de măslini.
sângele lunecător
Geme, mut cântec de șarpe.
Domnilor guarzi, s-a-ntâmplat
un lucru obișnuit.
Patru romani și cinci
cartagenezi au murit.
Seara înnebunită
de smochini și vaier fierbinte,
palidă cade pe coapsele
călăreților, rănite.
Zburau în vântul de-apus
îngeri negri, solemn.
Îngeri cu pletele lungi
și inimi de untdelemn.
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- An
- 2005
- Cuvinte
- 147
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 39
- Actualizat
Cum sa citezi
Federico Garcia-Lorca. “Încăierare.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/federico-garcia-lorca/poezie/incaierareIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.