Mangalia
de Eugen Ștefănescu-Est(2010)
1 min lectură
Mediu
Soarele pătrunde-n mine
Cald, strălucitor, și viu...
Briza își revarsă fluviul de atingeri rafinate
Pe tot corpul meu de friguri,
Suflă-n părul meu de zdrențe,
Mă sărută pe obraji,
Mă învăluie lumina în efluvii de platină,
Mă destramă voluptatea în vibrații și flori...
Marea e o apă verde, ce se vaietă isteric
În dantelele-i de spumă,
În nălucile de-oglinzi...
Marea e o apă-albastră de chimere călătoare,
Marea e o dungă neagră de vibrații ne\'nțelese,
De chemări imperative,
De credință
Și de chin...
Marea!...
Marea infinită!...
Marea gravă,
Visătoare,
Orbitoare de lumină,
Iluzorie în soare!...
..........................
Ochii-mi sunt încinși cu vraje,
Limpezișuri de poemă se aprind în jurul meu,
Dănțuiesc comori de raze între genele-mi buimace...
..........................
Soarele pătrunde-n mine
Cald,
Strălucitor,
Și viu...