După-o mare durere, urmează o senzație solemnă
de Emily Dickinson(2009)
1 min lectură
Mediu
După-o mare durere, urmează o senzație solemnă.
Nervii - ceremonioși ca niște Morminte -
Inima țeapănă-ntreabă: oare Ea îndurase atâta?
Și Ieri - sau cu Veacuri în Urmă?
Picioarele se mișcă mecanic, în cerc,
Pe un drum de Lemn,
De Pământ, de Văzduh, de Ceva -
Crescut fără rost.
O mulțumire de Cvarț, ca o piatră.
Aceasta e Ora de Plumb
Ce ți-o amintești, de-ai scăpat cu viață,
Precum Degerații și-amintesc de Ninsoare -
Întâi - Frig - apoi amorțeală - apoi Renunțare.