Fără titlu
de Elena Farago(2005)
1 min lectură
Mediu
... Și iar mi-e sufletul la tine
Atât de-ntreg,
Atât de tot,
Că-mi sorb o lacrimă și-mi pare
Că cere,
Mângâie,
Și doare,
De parcă tu ai plâns-o-n mine,
De parcă ți-am venit de tot ...
Așa ! ... dă-mi mâinile-amândouă,
Și ochii amândoi mi-i dă,
Deschiși adânc
Și mult
Și-aproape
Pân-vom închide-o sub pleoape
Aceeași stea topită-n două
De mult ce ia
De mult ce dă ...
Și cale gândului se-nchide
Doar lacrimile văd și cer ...
Și nu mai am nici ochi,
Nici gură ...
Pe valul mării ce mă fură
Privirile nu-și pot deschide
Decât fereastra dinspre cer ...