Despărțire
de Elena Farago(2009)
1 min lectură
Mediu
În mohorâta dimineață
Mijesc luminile ca-n fum,
Și parcă dincolo de drum
S-a isprăvit cu orice viață,
Că nu mai poți zări, de ceață,
O streașină, un pom, un fum...
Șovăitor vă-ntindeți pasul
Sub greul jilavului nor,
Vă doare-al inimii fior,
Vă-neacă lacrimile glasul,
Și mut rămâne \"bun rămasul\"
Pe buzele ce parcă mor...
Doar mâinile înfrigurate
Se caută, se-ating, se strâng...
Și iată că pe drum se sting
Luminile, odată toate,
Iar inimile vi se strâng,
De-aceeași presimțire... poate.
...Și mâinile înfrigurate
Se-nlănțuie de parcă plâng...