Tano
de Elena Farago(2005)
1 min lectură
Mediu
Tanu i-un motan cuminte,
Și-i atât de curat,
C-are voie să se culce
Chiar cu pernele din pat.
Ilenuța îl iubește
Și se joacă mult cu el,
Astăzi însă-i supărată,
Nu l-a mângâiat de fel!...
\"Miau!\"... o-mbie din fereastră,
Dar fetița stă pe loc:
- Taci, măi Tanule, că mie
Nu-mi mai vine să mă joc!...
- Ce-ai pățit?...
- Nimic, dar mama
Așa aspru m-a certat!
- I-ai greșit ceva?
- De unde!...
Pentru că nu m-am spălat!...
- Știi, fetița mea cuminte,
Iartă-mă că-ți spun, dar eu,
Pentru asta, te-aș și bate
Dac-ai fi copilul meu!