Râvnă

Nu-ți face din melancolii
Decât senine poezii,

Melancolii fără destin,
Spre care vii, din care vin,

Cu viețile suind în preț,
Al lumii trist și vag dispreț.

Aștept, amână până când
Simți răstigniire în cuvănt,

Nici sfântul nu va mai fi sfânt
Și raiul va râvni pământ.

Din volumul “Ape cu plute”, 1975