Cele trei năluci
de Cincinat Pavelescu(2009)
1 min lectură
Mediu
Amurguri, toamne, patimi îngropate
Pe gândul trist cu noaptea s-au lăsat,
Și-n haine lungi năluci întraripate
Trec prin oglinzi și-n geamuri parcă bat.
Una ieșind din colțu-i de-ntuneric
Cu glasul ei de umbră cuvântată:
\"Nu mă cunoști, sunt visul tău himeric
Ce m-ai uitat? Am fost nădejdea ta!\"
O alta blând se-apropie de mine
Pe când coboară-n sufletu-mi căința.
A fulgerat! În zări văd doar ruine...
\"Te recunosc, nălucă, ești credința!\"
Și cea din urmă, albă ca o moară,
Plecând din prag s-a-ntors... parcă zâmbea.
Sunt singur. Plouă. Vântul geme-n poartă.
Nălucă-ai fost și tu, iubirea mea!
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cincinat Pavelescu
- Tip
- Poezie
- An
- 2009
- Cuvinte
- 97
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Cincinat Pavelescu. “Cele trei năluci.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/cincinat-pavelescu/poezie/cele-trei-naluciIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.