Sărbătorile foamei
de Arthur Rimbaud(2005)
1 min lectură
Mediu
Foame a mea, Ană, Ană,
Fugi pe-asin în goană !
De am poftă, eu flămîndul,
Pietre vreau, și vreau pămîntul.
Din ! din ! din ! din ! Rumeg cer,
Rocă, pămînturi și fier.
Paște, foame,-un cîmp acu,
De zvonuri plin !
Volburi simțitoare cu
Drăguț venin;
De-un biet sparte pietricele,
Pietre vechi de la capele,
Bolovani, fii de potopuri,
Pîini culcate-n gri vîlcele !
Foame, capăt de-aer negru ;
Azur clopotar ;
- E stomacul ce mă trage.
E prăpădul, iar.
A-nfrunzit întreg pămîntul :
Spre răscoapte fructe,-aici !
Smulg din sînul brazdei, sfîntul,
Viorele și fetici.
Foame a mea, Ană, Ană !
Fugi pe-asin în goană.