Alexandru Robot
(n. 15 Ian 1916)
"Al. Robot sau Alexandru Robot (n. Alter Rotmann pe 15 ianuarie 1916, București - d. cca. 1941, probabil în apropiere de Odessa) a fost un poet român"
Ultimul sfânt
din Somnul singurătății (1936)
Se roagă în grădină, desculț printre legume Și ciufulește iarba săracă și bătrână Când duhul lui se plimbă cu un asin prin lume, Þăranii îi sărută
Moarte în basm
din Somnul singurătății (1936)
Pe-o scoarță doarme coiful uitat de Făt-Frumos, Pe trepte stau de veghe săgețile și arcul, Un ornic socotește când a murit monarcul Și-un cuc
Basorelief
din Apocalips terestru (1932)
Spirala prăbușește pe muchiile orei Înfățișări de sânge ucise lângă șerpi, Un ibis putrezește în fluxul aurorei Și purpura vânează, cu marginile,
Danț pe aproape de păcat
din Apocalips terestru (1932)
Bărbatul crește-n sânge ca o grădină-n rodii Și ochii îți strecoară păcatul lângă sâni. Împreunarea-și culcă rudenia în zodii Și-agatele îți caută
Melodie pentru dansul pântecului
din Apocalips terestru (1932)
În semnul și măsura cetății de-o silabă, Se întorcea pe șesuri războiul din reflex. Bucolică și dreaptă, prințesa mea arabă Mă rechema exotic, cu
