Dostoievski
din Poeme (1968)
de Alexandru Colorian(2010)
1 min lectură
Mediu
Te-ai aplecat milos ca pe o rană,
Spre cei umili, — și-ntreaga suferință
A vieții-ai înfășat-o în credință, —
Și-ai sărutat mizeria umană
Din lumea ca o floare putrezită
Pe care doar păcatul o încinge,
Zbătându-se în resemnare când învinge
Destinul peste viața înnegrită.
Păcatul, crima, furtul, nebunia
Târâte-s fără voie-n frenezia
Ființei ce confundă cerul și infernul, —
Și bietul om învins când se prosternă,
Simte-n sărut iertarea cea eternă
Pe care-o dă cu milă El, eternul.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alexandru Colorian
- Tip
- Poezie
- An
- 2010
- Cuvinte
- 78
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Alexandru Colorian. “Dostoievski.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/alexandru-colorian/poezie/dostoievskiIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.