"visele nu se termină dimineața" – 13952 rezultate
0.03 secundeMeilisearchAlexandru Ciobanu
Părinții, Ion și Ecaterina, oameni obișnuiți; s-au întâlnit și s-au plăcut. După un scurt circuit de câțiva ani, fiecare a mers pe drumul lui. Din flamă, M-am născut eu, la 27 ianuarie 1947 în București. Am avut o copilărie minunată, la bunici. Minunată copilărie am avut, undeva într-un ținut neiubit de nimeni, fiindcă era prea departe de toți. Un ținut pe care toate administrațiile l-au ignorat fiindcă le era peste mână. A fost pe rând când de Vlașca, când de Teleorman, când de Videle, când de Alexandria, cand de Giurgiu, dar nu s-a lipit nicăieri și a rămas pe loc. De oriunde ar fi venit banii bugetari până acolo se terminau. Acolo nu era asfalt, nu era canalizare, nu era electricitate; apa și-o scotea fiecare de lângă casă, ca să-i ajute circuitul în natură. De acolo lumea pleca, dar eu veneam. Acolo nimeni nu se întoarcea fiindcă peste tot era mai bine. Era un fel de never land, dar era nevărlendul meu, pe care îl iubesc și acum. Un nevărlend la 65 de kilometri de București. Acolo...
66 poezii, 0 proze
BIbogdan ioan
habar nu am ce sa spun cred ca ar trebui ceva sa spun sau ar fii ceva dar nu stiu ,sa zicem ca inca caut sa ma identific, m-am nascut ca orice om normal , am crezut ca o sa scufund in banalitatea sociala insa nu a fost asa, am incercat sa ma integrez intr-o societate prea ostila mie sau poate doar imaginatiei mele. sunt un tip din punctul meu de vedere foarte normal cu nazuinte si vise ce pe aici nu cred ca se v-or implini,de fapt o copilarie intreaga si restul zilelor pana acum am trait si traiesc in visele mele.asta nu inseamna ca sunt vreun introvertit, nicigand, insa in visele mele lumea e perfecta atata tot
31 poezii, 0 proze
ASAdriana Marilena Stroilescu
Nu sunt deât un punct în mijlocul universului, o mică parte din natură, un fel de pastel al pământului în care cineva a amestecat printre luturi și catifele griuri dintr-un cer de cenușă cu pulberi din zilele în care te dor ochii de atâta soare. Viața e cel mai frumos lucru ce mi-a fost dăruit de aceea am propriul meu rol de jucat și caut să-l descopăr și să-l umplu cât mai bine cu aptitudinile mele căci vreau să trăiesc în armonie cu mine și cu ceilalți, să-i tratez cu iubire, înțelegere și respect. Stiu că în fiecare om ca și în lemnul unui copac se poate ascunde o vioară Stradivarius, drept pentru care nu-mi voi arunca niciodată visele la gunoi și voi căuta cântecul în acea sonoritate compatibilă cu mine. Mă uit la păsările cerului, "ele nici nu seamănă nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare" iar " crinii de pe câmp nici nu torc, nici nu țes", atunci de ce mi-aș face vreo grijă?!... Foarte important nu e ceea ce avem în buzunare, ci mai ales ceea ce ținem în inimă,...
221 poezii, 0 proze
GIgornic catalin ioan
Am citit odata ca atunci cand iti doresti ceva cu adevarat ,intregul Univers lucreaza pentru ca acest lucru sa se implineasca.Imi place sa cred ca asa s-a intamplat si in cazul meu, iar dorintele ,visele ,atat de puternice, s-au implinit toate.In fiecare zi am descoperit lucruri noi despre mine ,lucruri de care nu stiam ca sunt in stare ,am intalnit oameni noi ,deosebiti ,care m-au ajutat sa lupt ,dar si oameni care si-au dorit din tot sufletul sa ma distruga!!!
10 poezii, 0 proze
MCmarius cormos
Nascut in martie 1983, cu o boală la cap. gândirea. Doctorii au spus că cei care se nasc cu această boală, ori ajung primari până la 19 ani, ori vor fi nebuni. Eu am 23 de ani si nu sunt primar.... Este greu de descris un sentiment in cuvinte. Cu atat mai greu este sa-l descrii in poezie. Poate ca acest fapt ma atrage pe mine spre poezie... Prima poezie am scris-o in 1992 daca-mi amintesc bine.. oricum mai am acele foi de hartie doar ca nu sunt aici. Trairile te marcheaza, visele te influenteaza, perseverenta te face mai bun... Contact: cormos.marius@personal.ro yahoo mess: purpurestormpoet
23 poezii, 0 proze
Aandrada
hhmmmm....:-? ma numesc Dada-Andrada si.. primii pasii i'am inceput nu de mult, cu multe interese ce ma atrag de la drumul initial.. Ziua in care m'am nascut (25.07.1992)..a fost banala.. aiureah.. pana cand glasul meu.. a spart acea monotonie absurda.. am reusit sa supravietuiesc de atunci pana azi.. cu intamplari placute.. neplacute.. Trecutul meu a inceput sa prinda glas, pacat ca ma irita bratara , ca scriam mai multe.. Poate k privirea ta se va ingropa in frazele contradictorii cu viata.. Nu ma vei cunoaste niciodata foarte bine, nu sunt o oarecare, mintea mea are cu totul alte legi... Prin natura mea.. zambesc la orice, insa un zambet parfumat... rar il vezi.. Sunt condusa de visele realitatii, pacat ca tu nu ma vei conduce...].. Nu'ti imagina lumina ochiilor mei, aproape de tine, din moment ce nu ma cunosti.. Imi cresc sansele sa te cunosc, asta numai daca te'ai intrebat vreodata cum reactionez la cuvintele tale.. Imi place sa dorm, sa ajung cu mainile in lumea abisului, sa...
2 poezii, 0 proze
Nikolai Erdman
A inceput (undeva in jurul anului 1920) prin a scrie satire si momente vesele pentru cabareturile Moscovei. Debutul dramaturgic are loc in 1925, cand piesa \"Mandatul\" se joaca in capitala rusa, marcand, conform criticii din epoca, nasterea unei noi scoli teatrale. Capodopera sa, Sinucigasul, o comedie amara, reflectand drama stalinizarii, este interzisa in 1932 si nu se mai joaca decat dupa 1987. In 1933, Erdman este arestat si exilat, pentru trei ani, in Siberia. De la eliberare pana la moartea sa, in 1970, dramaturgul a scris scenarii de film, adaptari pentru teatru si librete de opereta. In schimb, piesa a repurtat un real succes pe Broadway iar, dupa 1990, intr-o punere in scena semnata Cornel Mihalache, cu un Horatiu Malalele magistral in rolul principal, a fost una dintre cele mai reusite reprezentatii din lumea teatrului romanesc.
1 poezii, 0 proze
Mihaela Beu
Am cautat implinirea in ceea ce era in jurul meu, in oamenii de langa mine, in zambetul persoanei iubite, in ochii celor care ma plac pentru ceea ce sunt, in raze de soare, in tot ce e frumos...si in poezie.Textele sunt scrise de-a lungul mai multor ani, prin ele reusind sa imi cladesc acele momente de relaxare, de rabufnire a furiei, de emotie si lacrimi, de iubire...Ele reprezinta transformarea mea ca persoana in tot acest timp, metamorfoza. Pentru toti cei care stiu ca "visele nu mor niciodata".......
19 poezii, 0 proze
George B.
Nu am carti publicate, sunt amator in domeniu; uneori insa simt nevoia sa retraiesc bucuriile, dezamagirile si visele.
1 poezii, 0 proze
MAmagda aiacoboae
...asa mor visele.... pe rand... si noi zambim si nimeni nu-si da seama ca venim de la o inmormantare!
10 poezii, 0 proze
visele nu se termină dimineața
de Liviu Nanu
n-am avut ocazia, pînă acum, prieteni să vă mărturisesc ghinioanele mele am căutat zile, săptămîni întregi o persoană capabilă să-mi spună ce și cum se întîmplă cu mine cu mintea mea cu sufletul meu...
Ca o trecere
de Sorin Stoica
Trec săptămânile,zilele,minutele și oasele trec, Ca și cum ar trece zece autobuze cu oameni care petrec, Nu trec visele,nu trec pozele și nici emoțiile nu trec, Pentru că toate astea știu că a trece...
you want it darker
de Daniela Bîrzu
oameni întinși pe nisipul cald mi-e greu să te desenez cu masca pe față pe pânza soarelui se văd păsările trecând încet prin fața lui ca la o ruletă rusească una singură va rămâne pentru totdeauna pe...
insula
de ștefan ciobanu
sticle ambalaje antebrațe cu mișcări de înot mult nisip la dispoziție semnez sentințe algelor să aibă cât mai multă apă deasupra -câte persoanje sunteți în dimineața asta la micul dejun? -câte...
A doua Înviere
de Emil Iliescu
A doua Înviere Bunica îl trezise blând, mângâindu-l și trecându-și mâna prin părul lui ciufulit de visele de peste noapte. Îi plăcea mereu să mai stea ascuns sub perna pufoasă, ce îl ascundea încă de...
Fotografia
de Remus Cretan
Veneam cu privirea din fotografia momentelor si departarilor ce-mi pipaiau intoarcerile casei mintii. Peste urmele mele patate de ceara oculara plutea o lume a surasului, a soaptei, a versului si-a...
Transformarea - Povestile scrinului
de Sorin Teodoriu
Câteodată mă întind pe apa mării cu fața în jos, stau câte o săptămână, atunci se petrec lucruri deosebite, delfinii mă hrănesc cu pești mici (hamsii în general) meduzele își răstoarnă calotele și...
Nepoveste
de Sorin Teodoriu
Ne uitasem așa, îmbrățișați, era cald în camera aceea de hotel, ea adormise iar eu eram doar liniștit, senzație de pierdere de sine dacă știi ce vreau să spun, de înalt. Apoi a încolțit de nicăieri...
Câteva trepte dintr-un ritual de trecere - peste O Anumită Zi
de Ioana-Raluca Raducanu
I Astăzi nu e o zi ca oricare alta îți poate părea așa, dar dacă închizi ochii, îți întinzi brațele larg răsfirându-ți degetele, inspiri de două ori adânc - până simți că-ți plesnesc plămânii -...
Grădina chemării [partea a IV-a]
de Doru Alexandru
Larisa zăcea în fața lui, într-o baltă imensă de sânge negru. Grupul e stejari din apropierea locului în care se aflau nu se mai putea distinge în întunericul nopții. Nu! Nu se putea termina acolo,...