"viața se zbate" – 20917 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
AVAgatha Vasiliu-Bacovia
Agatha Vasiliu-Bacovia, născută Grigorescu, este soția poetului George Bacovia, de asemenea poetă simbolistă minoră. Agatha Grigorescu-Bacovia s-a nascut in 1895, la Mizil. A avut o viata zbuciumata; orfana, nu si-a putut continua studiile. S-a instruit prin lectura. A fost functionara. Descoperindu-si darul de a face versuri, a lucrat la o revista literara. Abia la 23 de ani si-a inceput liceul, pe care l-a continuat cu Facultatea de Litere si Filosofie, absolvita in 1927. In 1928 s-a casatorit cu G. Bacovia. Agatha a debutat in literatura, la revista Scena, cu un poem in proza: Cand n-oi mai fi (1918). Peste un an, a mai publicat o poezie. Toata creatia ei poetica este o palida imitatie simbolista. Inainte de a se stinge, avea in manuscris un poem: De-a lungul veacurilor, de peste 1300 de versuri… Are marele merit că a avut grijă de poetul George Bacovia, sotul ei, și s-a zbătut ca opera acestuia să fie valorificată pe deplin. A studiat Literele și Filosofia la Universitatea din...
3 poezii, 0 proze
Sergiu M
M-am nascut, atata stiu...inca mai caut scopul in viata...se pare ca cateodata il gasesc langa finta pe care o iubesc...dar se pierde..si iarasi il caut.
2 poezii, 0 proze
Stancu Andreea
Sper sa nu va suparati dar nu pot completa aceasta rubrica. Asta pentru ca viata se schimba cu fiecare clipa, si eu cu ea. Nu pot lasa afara ceva, pentru ca asta ar insemna sa nu vedeti ceea ce sunt cu adevarat.
3 poezii, 0 proze
DSDan Lucian Stefancu
Cand eram mic credeam ca lumea a inceput de la mine...m-am nascut in prima zi a anului, de atunci se numarau anii... cand am mai crescut am aflat ca anii si viata se numara de la cineva cu aceiasi zodie, nascut cu sase zile mai repede, multi, multi ani inaintea mea, 1985. Acum ca am crescut si am redevenit copil, sper ca cineva sa ma numeasca Creatorul Lumii lui si sa inceapa totul de la mine.
32 poezii, 0 proze
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
MORARU DIANA OANA
UN CANDIDAT LA VIATA CE SE CAUTA INTR-UN VIITOR PSIHOLOG
3 poezii, 0 proze
DMDan Metes
Intr-o lume pustie si o viata ce se desfasoara anevoios de sec, poezia, este pentru mine o oaza de speranta. Sper insa ca, calea pe care am ales-o nu va insemna divortul meu de cuvinte si ca versul imi va fi mereu alaturi spre a-mi colora existenta.
6 poezii, 0 proze
MCMihaela Claudia Condrat
Din ce-am scris, o definitie: lucrurile se întâmplă pentru a se simplifica întâmplându-se viața nu are decât două încăperi printr-una trece ziua prin alta noaptea printre din când în când un cal bătrân un cartof e mai mult decât suficient dar o fântână blestemată mai puțin locul devine rău și trebuie schimbat o imagine poate urma unei zile pământul a-ngropat cerul soarele pesemne locuiește altundeva ca vorbirea oamenilor acestea două au ceva în comun de exemplu te pot orbi suferința însă e mereu trează ca lumina lămpii care se micșorează viața durează la fel pretutindeni șase zile a șaptea e pentru plecări și întoarceri toate se pot îngrămădi într-un cufăr zise calul torinez și se duse puțin să înnebunească ...
9 poezii, 0 proze
SMschiopu madalina
Sunt un om care urca si coboara trepte; toata viata mea se afla pe o scara catre cer. Privirea din sulfet mi-e indraptata in sus, chiar daca ochii mei privesc in toate directiile. Dupa o lupta cu treptele nu mi-am pierdut speranta de a sta pe una dintre ele, fie ea si cea mai de jos.
11 poezii, 0 proze
YEYunus Emre
Yunus Emre (1240? - 1321?) Viața poetului se pierde în legendă, poeziile fiind singurul izvor biografic. Din acestea se desprinde faptul că și-a însușit o temeinică instrucție filozofică și religioasă, fiind discipolul unui mare învățat al vremii, Taptuk Emre, căruia i-a slujit mult timp și de la care, din respect, a împrumutat numele. În căutarea adevărului și frumosului, a pelegrinat prin toată lumea islamică, întâlnindu-se cu mari poeți și învățați ai vremii, printre care și genialul poet persan Gelaleddin Rumi Mevlana (m. 1273). Informații despre ultima perioadă a vieții sale lipsesc cu desăvârșire, poetul încetând să mai transmită ceva din enigmatica sa existență, sporind și mai mult misterul în jurul său. În 1970, în localitatea Sarıköy, locul presupus al morții poetului, a fost ridicată în semn de adâncă pioșenie o nouă piatră funerară. Numărul total al poeziilor sale se consideră a fi de 360 și au cunoscut mai multe ediții, cea mai completă fiind tipărită cu noul alfabet,...
1 poezii, 0 proze
viața se zbate
de Anisoara Iordache
viața se zbate, ochiuri de piedici să taie. între stânci: razele tinereții. răsărit sau apus-nu știi. contează numai direcția și credința în biruință. viața se zbate: gratii să rupă. mereu mai...
se aud chemările, în orașul meu
de Ottilia Ardeleanu
se zbate luna ca o camă în geamul flambat la răsărit oamenii par grinzi de biserică din care sfinții își cioplesc fața psalmii ajung din calupuri de aer ciugulite de păsări casele au genunchii...
Viata ca o cobra
de Dragos Serban
Am privit pentru prima data viata ca pe o cobra strangulata in pumnul meu...care se zbatea si pe care am sarutat-o pe limba. Viata ia o cu totul alta intorsatura privita astfel, te simti stapan,...
Când totul se schimbă
de Silviu Somesanu
Nu cred în posibilitatea căderii în genunchi când viața de viață se leagă strâns, mâinile se agață de stâlpi, puterea tot mai slabă își caută rezerve și mușchii capătă forță. Dar cum să ne rupem de...
Nepăsare
de s.catalina
Peste visări deșarte se lasă-ntunecarea. Se pierd doi ochi albaștri într-un neant plăpând, Se zbate între gânduri și-ntre simțiri chemarea ...chemarea unui glas topit pe-un rug arzând. O aroganță...
În mine
de Cioban Stela
în mine arde iubirea pe rugul inimii întunericul a făcut trup a smuls cerul dintre stele să se învelească viața se zbate ca o jivină în bârlogul timpului noi culegem cuvintele care curg printre...
Omagiu/ carpe diem
de Andrei Badea
Vederea de la fereastra etajului 98 l-a fascinat întotdeauna. Acel puls incredibil cu care viața se zbătea în diferite forme la picioarele lui. Parcă era o vedere din Lilliput, cu vapoare minuscule,...
Timpul din ochii tăi
de Marinescu Victor
pentru cât există timpul din brațele tale mă găsești sentiment agățat de gâtul inimii mă iubește ori nu mă iubește timid o privesc se zbate pentru o viață se întrece cu secundarul cerului naște...
Fotografie cosmică
de Marius Marian Șolea
Universul nostru este calm și ne privește atent. printre dinții săi sunt niște fisuri în care viața se zbate, încercând să facă rost de o stare simplă cu care să călătorească spre timp,...
La pescuit
de Stefan Ionescu
Preludiu : ci da-mi un semn Doamne si nu vreau un raspuns de-acum banal soare si luna eu Actul I : mi-a fost aruncata din cer constiinta pe care am dus-o la pescuit Actul II : pestii cu viata lor...