"vânt prin taine" – 18254 rezultate
0.02 secundeMeilisearchion cranguleanu
* * * Vreme de elegie,timp de luna neagra Vant cu stele batute,ranile mele la vant! Eu mi-am pierdut sufletul prin fantani Cautand chipul tau, Eu mi-am pierdut pasii prin pamant Mereu dupa tine, In goana, Cu gura in spume... Timp de cantec intr-o singura voce, Jale si tristete de balada, Luna peste morminte,luna neagra, Pasare rupta gata sa cada..... Vant alungat pe rauri in sus Om singur si pamant pana la capatul lumii!
0 poezii, 0 proze
MMMaurice Maeterlinck
Maurice Polydore Marie Bernard Maeterlinck (n. 29 august 1862 la Gand - d. 6 mai 1949) poet, eseist și dramaturg belgian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1911. Maeterlinck s-a născut la Gand, într-o familie de nobili belgieni. Urmează cursurile colegiului Sainte-Barbe (unde îi are drept prieteni pe Charles Van Leberghe și pe Grégoire Le Roy), apoi pe cele ale Facultății de drept, fiind o vreme înscris în barou. Din anul 1886 locuiește la Paris, publicând în revista "La Pléiade". Vara, la Gand, se consacră horticulturii și apiculturii. Scrie poeme, piese de teatru, esuri, cărți despre științele naturii. În primul război mondial, e gata să se angajeze în armata belgiană (la 52 de ani) dar e sfătuit să-și slujească țara prin condei; drept care, scrie pamflete, ține conferințe. În anul 1919 se căsătorește cu tânăra Renée Dahon. Al doilea război mondial îl surprinde în Portugalia, Saratosa, Florida, unde scrie în continuare articole, scenarii, redactează amintiri....
8 poezii, 0 proze
CMcoca maria madalina
Ma ghidez in viata asta plina de rautati,intrigi,barfe...dupa un singur lucru...claritatea cuvintelor de neinteles dar,care,fara nicio indoiala,inseamna multe. Locuiesc la tara,asta ma ajuta sa ma destind purtata de vant,murmurul apei cristaline de munte,si de dorinte ascunse...viata insasi este o dorinta...dar care se indeplineste in etape.Ele vin singure,cu putin noroc,sau mai greu,in functie de puterea fiecaruia dintre noi. Incerc sa ma las purtata prin castele,prin epoca demult apusa a cavalerilor si printeselor medievale...sunt mai multi...cei care ma apreciaza,cu adevarat ma considera o printesa,si-mi dedica versuri,prin vant si privind la stele...inconjurata de suflete calde,iubitoare de natura,sensibile,atrase de muzicalitatea vietii... Sunt un amalgam de dorinte,sunt ceea ce pot sa fiu,imi doresc sa nu ma schimb,vreau sa simt viata...Viata trebuie traita,insa ca sa faci asta trebuie sa o simti in adancuri...e inima ta. Eu sunt inima mea,sunt prietena mea...sunt viata!
6 poezii, 0 proze
EGElisabeta Gîlcescu
Originie sănătoasă : tata prin mină, mama pe-acasă, cu frați mulți, unii chiar desculți, cu înalte frunți, cu multe punți, copii deștepți, descurcăreți, petrecăreți și iubăreți… Eram cea mai mică, din ultima sămânță, rămasă uitată, necenzurată, nechiuretată, nealterată, transformată în fată. Și fiecare cuvânt al meu să fie asemeni gingașului puf al păpădiei, purtat pe aripi de vânt spre inimi sincere și deschise, ușor și dulce, să nu rănească pe nimeni. În colecția Elisabeta Gîlcescu: IERI ȘI AZI - Editura Măiastra, 2009 LA CUMPÃNA DINTRE ANI - Editura Măiastra, 2010 FLORI DE CÂMP - Editura Măiastra, 2010 În curând Cărările vieții
94 poezii, 0 proze
ASAlbu Marius Silvan
Nefiinta In tacerea ratiunii imi odihnesc sufletul amagit De dulceaga amintire a unui sarut nesfarsit... Incet alunec in nefiinta,plutesc in gand, O viata las in urma...pulbere in vant. Prin ploaie ma misc,fara putere si privesc... O lume salbatica, fara culoare, un peisaj grotesc. In acest decor inert ,lipsit de suflet si maretie, Numai noaptea stelelor aprinse trezeste emotie. Te vad... Privesc splendoarea unui sentiment atat de firesc, Cum dispare fara speranta in neantul omenesc. Esti doar o imagine umana,un vis salbatic... Plec acum, lipsit de viata...fantomatic. Sunt atras de durerea inimii in spatiu neinsufletit Unde o femeie plange pentru-al meu drum neispravit; In al vietii cimitir ,intr-un cenusiu mormant Ma odihnesc in pace ,fara culoare si cuvant.
19 poezii, 0 proze
proca bogdan constantin
Mă numesc Bogdan Proca. De profesie sunt Medic veterinar.Pasiunea mea este scrisul,in principal poezia.Sunt o fire retrasă însă viața m-a făcut să trec prin numeroase iluzii ale victoriei in fața morilor de vânt.Sunt un Don Quihote sau acela care o viață a văzut caii la fereastră.Sau, de ce nu,un bastard precum Matei Caragiale.Dar oare cine mai sunt eu azi?...Imi puteți spune cand vine cutremurul?
159 poezii, 0 proze
BABarbu Mihaela Andreea
Intr-o lume stapanita doar de egoism,de incertitudini de materialism si superficialitate s-a nascut un copil,un lastar care avea sa creasca frumos si puternic...care voia sa rodeasca fruct ales desi se nascuse din spini,avea speranta si determinare rabdare sa astepte primavara si vara existentei sale!Timpul a trecut greu,cu vant si ploi,umbrit din toate partile,ma zbat sa ajung la lumina,sa infloresc si sa demonstrez tuturor ca simtamintele pure din sufletul uman sunt nestemate nepretuite,asta-mi e averea!Desi deznadejdea,nesiguranta,eliberarea prin abandon ma apasa,de fiecare data o sa las in urma o samanta salvatoare si o sa renasc precum Phoenix din propria mea cenusa... Sunt poate,doar un copil maturizat inainte de vreme...
10 poezii, 0 proze
Nicoleta niculcea
Cum am aparut? Nici eu nu-mi dau inca bine seama... Dar am vazut zambetul diminetii de august, si m-am multumit cu soarele. Nu m-am desprins nici acum de locul in care, copil fiind, stateam la cozi infernale, si cand ajungeam sa fiu rasplatita pentru rabdarea mea, o voce de Baba-Cloanta se auzea de dupa raft..."Copiilor, nu am voie sa le vand malai!" Strangeam banii, si vocea mamei imi rasuna a dreptate..."Da' ce? copiii nu mananca?". Facand intrecere cu timpul, am invatat ca mai am multe de invatat, dar nu m-am putut niciodata dezvata de "Jocul de-a cuvantul". Acum muncesc prin cuvant. Stiu ca il pot folosi si ma poate folosi. Magia acestuia,imi aseaza fantastic de repede elevii in banci, si aprinde felinare de curiozitate in ochisorii lor inocenti.
2 poezii, 0 proze
JLJean Laugier
Poète et dramaturge, né en 1924 à Saïgon. En 1927, une tragédie familiale le rend orphelin de père et mère. Sa vie et son oeuvre seront profondément marquées par ce drame. Le premier poème que garda Laugier, fut écrit et dit en public en 1942. Dédié à la mémoire de sa mère, il ne le publiera qu\'en 1978 dans Rituel pour une ode, Prix Apollinaire en 1979. La même année 1942, après avoir écrit, joué et mis en scène sa première pièce, entre alors au Centre du spectacle où il se perfectionnera en art dramatique. Ses premiers poèmes paraitront dans la revue de Pierre Seghers en décembre 1945. Bien que jouant au Théâtre les recueils vont se succéder : de La Huitième Couleur à L\'espace muet et Les Bogues (ed. Gallimard, Prix Fénélon 1961) jusqu\'aux Navires du Temps (1989) et Fenêtres vos regards (1991). A donné de multiples conférences sur la poésie et le théâtre en Sorbonne comme à l\'étranger. *Dans la main du Monde, Caractères, 1994 *A bâtons rompus, causeries en Sorbonne, Caractères,...
2 poezii, 0 proze
RDRené Depestre
Écrivain haïtien né le 29 août 1926 à Jacmel (Haïti). Son enfance est marquée à la fois par la mort de son père, de graves soucis matériels et l'émerveillement que lui inspirent la mer, la nature et le surréalisme mystique de la vie en Haïti. À dix-neuf ans, il publie «Étincelles», son premier recueil, qui lui vaut un succès immédiat et lui permet de rencontrer de grands intellectuels, parmi lesquels André Breton et Aimé Césaire. Au cours de ses diverses pérégrinations et de son séjour à Cuba, René Depestre poursuit une œuvre poétique importante. En 1978, il s'installe dans le sud de la France à Lézignan-Corbières. Prix Goncourt de la nouvelle en 1973 avec "Alléluia pour une femme-jardin" ; prix Renaudot en 1988 avec "Hadriana dans tous mes rêves". Il reçoit le prix Apollinaire pour son recueil poétique "Anthologie personnelle" paru aux éditions Actes Sud en 1993. Depuis 20 ans, il travaille sur le thème de la négritude et se rapproche des écrivains de la créolité moderne ; il publie...
9 poezii, 0 proze
vânt prin taine
de Ovidiu Oana
îmi intră-n taine vânt de busuioc scăpat dintre cosițe de aramă sau doar trecut prin caier greu de foc grijit ascuns sub abur de maramă mă cotropesc furnicile în sânge la gustul tău de fruct abia în...
Asteptare
de Victorita Ionescu
Cum sa-ti topesc lumina pe trup? Cum sa-ti cant iarba Si sa-ti simt ploaia? Cum sa-ti tulbur adancul ascuns In intunericul albastru de straniu? Cum sa-ti imbratisez cu degete magice Plutirea si...
Femeia
de Aurel Petre
Ai numai fluturi, ce se strâng sub piele, Și-ai numai soare, galben râu de miere, Nu stele reci vreau, ci raza ta umană Și iarba crudă din chipul de icoană. Ești numai rază, ce scapătă-n cărare,...
Balada ucenicului cu ochi albaștri
de Radu Gyr
A plecat peste argilă, suduind cu foc, biet olar fără noroc, o frământă-n silă. Blidele cu cerbi și ciute, cu lăstuni și flori, nu mai râd, ca alteori, prin unghere mute. Nici vioaiele ulcioare...
versuri în vânt
de FLOARE PETROV
lasă-mi iubite încă o clipă de răgaz să se usuce lacrima din ochiul meu marea de speranțe cu albastru talaz îmi udă trupul încercat din greu. boala mă asaltează în suflet și vis mă simt fragilă ca un...
ne place suferind
de pop romeo
Canta mugurii ingerilor nostri , peste case se lasa alene susura codrul trecut prin vant de parca-si striga parintii , tremura malurile imbalsamate in valuri de parca-si cer inapoi amintirile si vis...
din tainele tale
de pop romeo
caratele clipei lucesc in ochii-ti vii cu taina pruncilor nascuti pe glii din paine inecata-n dor si vant din liniste purtata si mai sus de gand cercuri ce ard in sfera rimei ce-o visezi iti...
Toate au tainele lor
de Silviu Somesanu
Nu se întâmplă nimic fără să iubești limba îndrăgostită de cuvinte încă de la nașterea lumii. Mai frumoase decât purtătoare de lumină parfumate precum florile raiului sub un alt soare cu plete de...
De la Z la T se trece prin A și B
de Ela Victoria Luca
să te întorci mereu acolo unde ai dus absențe și iubiri din imprudențe ale firii ori poate doar dintr-o plecare a apelor mereu spre sud spre alt sud nimeni nu mi-a vorbit despre tine ca ultimul...
Noapte despletită...
de Liliana
Mă-mbăt de noapte Prin setea de tine Când șoapta se pierde Alb trubadur În taine răpuse de necuprinse rime, Și totul se strânge pe ciot de învieri, Mă străpunge albastru Setea risipei În brațele tale...