"un război două" – 22530 rezultate
0.02 secundeMeilisearchBarbu Solacolu
Barbu Solacolu a fost un poet, dramaturg, memorialist și traducător român. Născut în București, la 5 martie 1897, descendent direct din Dimitrie Hagi-Anghel Solacolu, participant la revoluția de la 1848. Urmează liceul și studiile economico-filozofice la București. Debutează în 1912, la revista Flacăra. Luptă pe front între 1916-1918. După război obține două doctorate în Germania, în filozofie și economie politică (1923), cu tezele Tonnies Begriff der Gesellschaft und Gemeinschaft și Die rumanische Erdolfrage, trecute cu Werner Sombart, Heinrich Herkner și Alois Riehl. Conferențiar onorific în București la Academia de înalte studii economice și la atedra de istoria doctrinelor economice și sociale. Desfășoară activități sociologice în cadrul Institutului social-român (director D. Gusti). După 23 august 1944, ocupă diferite funcții cu caracter economic-industrial. În anii din urmă, bogată activitate de traducător: Shakespeare, Ronsard, Giosuè Carducci, William Styron, Cyprian...
4 poezii, 0 proze
Ioan Missir
Un scriitor adevărat: Ioan Missir Probabil că nimeni dintre cei ce trăiau la începutul deceniului al patrulea al secolului trecut în preajma avocatului Ioan MISSIR, aproape cinquagenar, fost ajutor de primar și primar al Botoșanilor, nu bănuia că, peste numai cîțiva ani, acesta va fi celebru nu datorită vreunui proces cîștigat ori încredințării vreunui portofoliu ministerial, ci unei cărți de război. Într-adevăr, Fata Moartă, cum se intitula ea, îl consacră pe autor fulgerător, îndată după apariția sa, la începutul verii anului 1937. Ea suscită elogiile unor importanți critici literari, cunoaște mai multe ediții (cinci în primii opt ani, alte două peste cîteva decenii), este încununată cu două premii mult rîvnite, unul al Societății Scriitorilor Români, altul al Academiei, iar autorul ei este admis, cu derogare de la statut, în Societatea Scriitorilor Români. O surpriză a fost cartea și pentru N. Iorga, care, botoșănean și el, îl știa pe Ioan Missir mai ales ca pe unul dintre adepții...
0 poezii, 0 proze
Jerome David Salinger
Jerome David Salinger (n. 1 ianuarie 1919) este un scriitor american cunoscut cel mai bine pentru romanul De veghe în lanul de secară (în engleză The Catcher in the Rye), o poveste clasică a adolescenței, care a cunoscut o popularitate durabilă de la publicarea ei în 1951. O temă majoră în opera lui Salinger este mintea activă si puternică a tânărului neadaptat și efectul izbăvitor al copilului în viețile unor astfel de oameni. Născut în New York, ca fiu al unui tată evreu și a unei mame de origine irlandeză catolică, Salinger și-a început cariera scriind povestiri pentru reviste din New York. Din perioada de început, mai multe povestiri – cea mai notabilă fiind O zi perfectă pentru peștii banana – au fost remarcate. De asemenea, înainte de a părăsi America pentru a lua parte la război, a publicat două episoade din ceea ce avea să devină De veghe în lanul de secară: Sunt nebun și Ușoară rebeliune în afara Madison-ului (Slight Rebellion Off Madison). A urmat Academia Militară Valley...
2 poezii, 0 proze
Alexandru Macedonski
ALEXANDRU MACEDONSKI (1854 - 1920) Alexandru M. Macedonski (1854-1920) a fost un poet și prozator; dramaturg; sef de cenaclu literar, publicist român. Născut la București în mahalaua "Precupeții-Noi", la 14 martie 1854, Alexandru Macedonski a fost nepotul lui Dimitrie Macedonski, căpitan de panduri, participant la revolta din 1821 și adept al Eteriei. Tatăl sau, colonelul (devenit apoi general) Al. Dimitrie Macedonski, a avut un rol foarte important în alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domnitor al celor două provincii românești unite. A devenit Ministru de război al domnitorului Cuza. Mama sa, Maria, era fiica pitarului Dimitrie Părăianu din mica boierime oltenească. Cea mai mare parte a copilăriei Alexandru a petrecut-o în satul natal al tatălui Adâncata-Pometești, pe valea Amaradiei, în județul Dolj. În toamna lui 1862, Alexandru Macedonski, a pășit pragul celei mai vechi (și mai importante, pe atunci) școli primare a Craiovei din epoca sa, școala de la biserica Obedeanu. După...
120 poezii, 0 proze
Giuseppe Ungaretti
Giuseppe UNGARETTI (1888-1970) s-a născut în Africa, la Alexandria. A trăit acolo până la 23 de ani; în 1912, a plecat nu spre Italia (țara părinților săi toscani, atrași în Egipt de construcția canalului de Suez), ci spre Paris, pentru studii la Sorbona. Tânărul Ungaretti își regăsește originile peninsulare abia în 1915, când se înrolează voluntar în armata italiană, intrată în primul război mondial! Nu va părăsi frontul, pe fluviul Isonzo și în alte locuri, decât în 1918 - pentru a se transfera cu regimentul său în Franța. Al treilea continent din viața autorului (devenit, după războiul "re-înțărării" sale, un distins universitar și, firește, un poet a cărui creație schimba, alături de două-trei altele, fața liricii post-dannunziene!) este America Latină. După un popas în Argentina, el va fi profesor de italiană la Universitatea din Sao Paulo, în Brazilia, între 1936 și 1942. *** Giuseppe Ungaretti (February 8, 1888–June 2, 1970) was an Italian modernist poet, journalist, essayist,...
368 poezii, 0 proze
Kenzaburō Ōe
Laureat al Premiului Nobel pentru literatură. Kenzaburō Ōe, născut la 31 ianuarie 1935, este un romancier japonez. Kenzaburō Ōe s-a născut în 1935 într-un orășel din pădurea insulei Shikoku. Familia sa e foarte veche și nimeni din clanul său nu a părăsit acele locuri ca să mergă la oraș. Femeile din clanul Oe jucau rolul unor povestitoare și i-au relatat legendele locului inclusive istoria unor mici revolte locale, petrecute în timpurile restaurație Meiji povești care aveau să-și pună amprenta asupra scrisului său.. aceste povestiri mitice pe care Oe le-a auzit din vremea când era doar un copil conțineau o viziune unică, specială asupra cosmosului și condiției umane. Al Doilea Război Mondial a izbucnit când Oe avea șase ani. Educația militaristă a pătruns în toate școlile iar Împăratul a devenit zeu și monarh în același timp. Pentru tânărul Oe, care învăța in acelasi timp miturile naționale și pe cele ale satului unde se născuse, de multe ori acestea două intrau în...
0 poezii, 0 proze
Constantin Argintaru
Constantin Argintaru (n. 14 august 1894, Plenița, Dolj - d. 23 mai 1936, Cluj) a fost un poet român. Face clasele primare în comuna natală; Școala Normală la Craiova. Participă ca ofițer la primul război mondial, rămănând invalid în urma luptelor de la Mărășești. Cavaler al ordinului militar Mihai Viteazu. Debutează editorial în 1926, cu broșura "Monumentul durerii". Director al revistei "Hyperion" (1932-1935) și al editurii cu același nume din Cluj. A mai colaborat la Abecedar, Luceafărul literar și critic, etc. Lirica sa are elemente de tradiționalism, postsimbolism și expresionism. Este menționat în "Istoria literaturii române..." a lui G. Călinescu la capitolul poeților dialectali (alături de I.O. Suceveanu și V. Copilu-Cheatră). Opere * Monumentul durerii, 1926 * Agonia soarelui, 1930 (care a mai fost reeditată de două ori în timpul vieții) * Vin țiganii, 1934 * Viața pietrelor, Editura Hyperion, Cluj, 1935 * Setea norilor, 1935
1 poezii, 0 proze
Boris M. Marian fără minus
Sunt veșnic într-o închisoare iluzorie, Într-un spital ciudat, fără bolnavi, Veți spune, poezia-i provizorie salvare, Doamne, unde este Celălalt? De sus cad bivoli mari de gheață, Trăim o moarte, mai trăim o viață? Iar lacrima aduce și lumină? De unde , oare, din ființa mea infimă? BMM Gerladine Privim apocalipsul sau apocalipsa, Este o lipsă de ocupație, Balzac fie sănătos, Falnica federație alcoholizată, colhozitată, Vaze lesbiene se apropie tiptil, Ai favoriți, nu-mbraci masca, mori, Timpul tremură ca un adolescent Cu o femeie în pat, scaunele fumegă triste, Bănuiala este țeapănă, seara nu are prenume, Marmura este lucru sau odihnă? Să vii cu părinții, spuse învățătoarea, Un vecin sportiv i-a făcut doi copii la rând, Micul George a fost uitat în vitrină, Alianța dintre vulturi și capre a dus la al treilea război raional, bulevard ou-moale, așa îi spune, împușvături, este 27 dekembre, ura, liberare. BMM
165 poezii, 0 proze
Gheorghe Brăescu
Gheorghe Brăescu (n. 29 ianuarie 1871, Iași - m. 15 martie 1949, București) este un prozator și un comediograf român. Fiul lui Alexandru Brăescu și al Mariei. Este printre puținii militari din România care pe lângă arme s-au ocupat și de literatură. A avut o tinerețe aventuroasă, a fugit de acasă pentru a se înrola în Legiunea franceză, unde a luptat sub contract timp de doi ani. La întoarcere a urmat Academia militară, a ajuns maior și inspector al vieții culturale din armată și a început să scrie literatură. În timpul primului război mondial a luat parte la campania din Transilvania, în 1916, și este rănit și i se amputează brațul drept. Este arestat și închis în lagărele germane din Stralund, Breseen și Neise, apoi este eliberat, revine în țară unde este trecut în rezervă cu gradul de general, în 1918. În volumele sale de schițe și nuvele Vine doamna și domnul general (retras din librării din cauza greșelilor de tipar), Doi vulpoi, Maiorul Boțan, Schițe vesele a surprins cu umor și...
1 poezii, 0 proze
Richard Wurmbrand
Richard Wurmbrand s-a născut în București în 1909, fiind cel mai mic dintre cei patru băieți ai unei familii de evrei români. În 1936, anul în care s-a căsătorit, călătorind prin munții României, a întâlnit un tâmplar creștin care i-a pus în mână o Biblie. Neavând educație, creștinul nu le-a putut explica prea multe, și nici nu le-a putut răspunde la întrebări, doar i-a sfătuit să își facă timp să citească măcar una dintre Evanghelii. După câtva timp evreul Wurmbrand s-a încreștinat, devenind apoi pastor protestant. În timpul celui de al doilea război mondial, pastorul Richard Wurmbrand și soția sa au salvat numeroși tineri evrei din ghetouri, au predicat zilnic în multe adăposturi și au fost arestați de câteva ori pentru activitate creștină ilegală în timpul stării de război. După sfârșitul războiului, când comuniștii s-au instalat în România și au început să controleze bisericile (1945-1947), pastorul Wurmbrand a început o activitate subterană viguroasă de propovăduire a...
1 poezii, 0 proze
un război două
de ștefan ciobanu
bagajul albinele soarelui nasturii cu fermoar taurii ciorapilor umbra din lance caloriferul din inimă medalionul sub piele speranțe soare pe ciuci lopata din pânză senin sub pământ frunte de...
(Dez)Iluzia
de valentin
Totul a inceput dintr-o prostie, pot spune. Nici nu stiu ce s-ar fi intamplat cu lumea daca nu ar fi fost acea banalitate. De mult imi dadusem seama ca pericolul drogurilor nu era un pericol real...
Un nou razboi de secesiune
de Ionescu Doina
Motto: PROUST: \"Cele doua sexe vor muri fiecare in legea sa\" Razboiul dintre sexe a fost \"consemnat\" de mitologia greaca. Amazoanele si-au taiat in dusmanie un san, pentru a-si lipi de trup arcul...
cateodată un război câstigat poate duce la o pace dezastruoasă
de dumitru cioaca-genuneanu
durerea doamnei... doamnei să plângă îi vine c-al ei soț, un fost asin, în loc spre dânsa să-ncline înclină mereu spre vin și explicația soțului: de când ea m-a tras de păr cu două labe solide eu...
Intr-un razboi fara speranta,cautam speranta
de Stanescu Ionut Cristian
Prolog Statea singur in coltul in care fusese pus si la rastimpuri suspina. Era un om mic, cu un suflet mic, intr-o lume grea si incarcata cu ura. La cei 4 ani pe care ii avea, invatase deja o lectie...
Nici un război nu e etnic
de Grigore Vieru
Am această convingere, nici un război nu e etnic, Națiunile sunt asmuțite unele împotriva altora, Din subtile rațiuni economice și politice. Ideologia dominantă a sfârșitului de mileniu Este...
Scrisoare dintr-un război
de serban georgescu
Dragii mei, Vă anunț cu nespusă durere că Nichita Stănescu a murit și că eu însumi sunt pe moarte încă de pe vremea când mă nășteam. Am aflat despre aceste doua întâmplări deodată când, într-o seară,...
Însemnări dintr-un război posibil
de Flavius Lucacel
I Însemnările dintr-un război posibil Să zicem, le-aș începe cu Ana. Nu-mi trimite poze de pe front Am oroare de militari De parcă acolo lumea ar poza Neavând treabă. Întoarce-te teafăr Ca și cum...
Cand si cum se poate incheia un razboi....
de barbu
Inca o zi de liniste.... In Israel scolarii au iesit din adaposturi ca sa invete in clase normale, Muncitorii s-au intors cu totii la lucru,s-au deschis magazinele si locurile de distractie. Soldatii...
a doua zi e întotdeauna mai bine
de adriana barceanu
sunt legături tot mai ciudate un război de o noapte în care nu cedează nimeni sunt armele șlefuite bine și numai un glonț ar putea opri tot stai singur în cameră un ceai fierbinte o țigară și aceeași...
