"un lucru pe care nu pot să-l spun altfel" – 22529 rezultate
0.06 secundeMeilisearchApostu Mihaela
NU o sa insirui pe unde am fost si ce am facut. Pentru multi oameni a isi spune biografia e un lucru foarte simplu, mie mi-au luat 31 de ani ca sa pot raspunde la intrebarile, unde te-ai nascut?,cine sunt parintii tai? esti casatorit sau nu?, aveti copiii?, care e starea dvs. de sanatate?. Si inca nu am raspuns la toate intrebarile sau doar jumatati de raspuns. Cata munca si suferinta poate insemna sa aflii cine esti. Iar logoreea din scris se explica prin faptul ca eu nu vorbesc despre mine in viata de zi cu zi cu oamenii si toate cuvintele nerostite au iesit intr-o logoree in poezie, pentru ca nu am facut lucrul asta de ani de zile.... Semnele de punctuatie atat de multe, is pentru toate sentimentele, simtamintele, trairile, exprimarile care nu le-am exprimat poate nici macar la nivelul limbajului trupului. Iar cuvantul "cur" nu mi-a placut niciodata cum suna. Viata mea a fost plina de contradictii, de lucruri, intamplari pe care nu am reusit sa le inteleg, sau le dau un sens. Si...
12 poezii, 0 proze
Bogdan Leonescu - Amaretto
înainte de orice, trebuie să îți mărturisesc că bogdan leonescu este un pseudonim. din motive pe care aș prefera, firește, să nu le divulg, ar fi minunat ca numele meu adevărat să nu îți influențeze opinia asupra textelor mele. îți pot spune despre mine că am 29 ani, am terminat o facultate de stat, la bucurești, în 2007 și un masterat la o universitate străină; iar dacă ai crescut în cartierul meu, asta e mare lucru. mă mișc destul de mult prin țară, iubesc literatura nordică și cea americană dar descopăr, de la an la an, că nu voi avea timp, în cele cîteva decenii ce mi-au rămas aici, să citesc nici a zecea parte din cît mi-aș dori. îmi place să spun despre mine că trăiesc din poezie, fiindcă lucrez în departamentul de relații publice al unei companii și nu ratez vreo ocazie de a estetiza interacțiunile cu toate tipurile de public ale organizației ăsteia, care mă plătește suficient cît să tac mîlc cînd șeful nu are dreptate dar ține musai să aibă. urăsc compromisul ăsta de mor și aș...
4 poezii, 0 proze
Tuță Aneta Ani
Sunt nascuta pe meleguri oltenesti dar traiesc de multa vreme in Banat intr-un oras care seamana foarte mult cu atmosfera sau mediul descris in poeziile sale de Bacovia. Si totusi...eu m-am adaptat, caci, fire romantica,molipsitoare pentru cei din jur pot vedea frumosul in orice lucru si un prieten in orice apropiat. Sunt absolventa a unei Facultati de Administratie Publica, am un master in Afaceri si sunt doctorand la specializarea Management. De doi ani sunt in sistemul de invatamant, profesor cu norma intreaga la un liceu cu profil economic si in ciuda ponegririi si lipsei de respect pentru acest sistem, ma incapatanez sa cred ca pana la urma va triumfa intelectualul si nu snobismul. Elevii si munca impreuna cu ei, ma motiveaza si ma face sa vad luminite si in cele mai intunecate tuneluri. In ceea ce priveste poezia...este o pasiune de pe vremea cand eu eram elev, dar care a inghetat la un moment dat, din lipsa curajului de a publica. Acum e timpul ca versul meu sa iasa la lumina...
1 poezii, 0 proze
George Bernard Shaw
George Bernard Shaw (n.26 iulie 1856, Dublin - d. 2 noiembrie 1950, Ayot Saint Lawrence) a fost un scriitor irlandez, laureat al premiului Nobel pentru literatură în 1925, considerat cel mai mare dramaturg de limbă engleză de la William Shakespeare. Shaw s-a făcut cunoscut nu numai ca autor de piese de teatru, ci și ca critic de artă și publicist politic. George Bernard Shaw s-a născut la Dublin în Irlanda, în familia unui mic funcționar. Întrucât resursele materiale ale părinților erau foarte limitate, Shaw n-a putut merge la universitate, lucru pe care, de altfel, nu l-a regretat, socotind că "nu prea avea ce să învețe acolo". La vârsta de 20 de ani pleacă la Londra și își încearcă forțele în gazetărie și literatură. Primul său roman "Lipsă de maturitate" (Immaturity) i-a fost respins de editura "Chapman and Hall". Atras de mișcarea socialistă, devine în 1884 unul dintre fondatorii "Societății fabienilor" (Fabian Society), din care s-a format mai târziu partidul laburist englez....
0 poezii, 0 proze
Georgescu Iulian
nu-i un lucru care sa-l faci de mantuiala.Cer permisiunea de a o dezvolta pe parcurs.
1 poezii, 0 proze
Adriana Marilena Stroilescu
Nu sunt deât un punct în mijlocul universului, o mică parte din natură, un fel de pastel al pământului în care cineva a amestecat printre luturi și catifele griuri dintr-un cer de cenușă cu pulberi din zilele în care te dor ochii de atâta soare. Viața e cel mai frumos lucru ce mi-a fost dăruit de aceea am propriul meu rol de jucat și caut să-l descopăr și să-l umplu cât mai bine cu aptitudinile mele căci vreau să trăiesc în armonie cu mine și cu ceilalți, să-i tratez cu iubire, înțelegere și respect. Stiu că în fiecare om ca și în lemnul unui copac se poate ascunde o vioară Stradivarius, drept pentru care nu-mi voi arunca niciodată visele la gunoi și voi căuta cântecul în acea sonoritate compatibilă cu mine. Mă uit la păsările cerului, "ele nici nu seamănă nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare" iar " crinii de pe câmp nici nu torc, nici nu țes", atunci de ce mi-aș face vreo grijă?!... Foarte important nu e ceea ce avem în buzunare, ci mai ales ceea ce ținem în inimă,...
221 poezii, 0 proze
Patrascu Vlad
Ce as putea sa spun, imi place mult sa compun versuri, fac acest lucru cu o directie, si anume aceea de a da un sens unui obiect din lemn pe nume "chitara", pentru a da viata unor sunete extraordinare, un limbaj, o esenta, o traire a notelor muzicale, impreunate totodata de versuri, care nu fac altceva decat sa dea un iz de culoare sunetelor abstracte peovenite dintr-un obiect din lemn, care nu are viata, dar care poate renaste la orice atingere de corzi...!
2 poezii, 0 proze
ilorian paunoiu
https://www.facebook.com/pages/Ilorian-Paunoiu/676881582388949 M-am născut în satul Meieni, comuna Popești, județul Vâlcea, pe Valea Luncavățului, aproape de Pădurea Cotoșmanei. Părinții mei, Păunoiu Constantin și Păunoiu Ioana, oameni gospodari, m-au crescut cu dragoste și într-un mod cu totul special; mama mea, care nu mai este - a decedat în 3 februarie 1999 - mi-a dat o educație religioasă bazată pe fundamentele Bisericii Ortodoxe. Acest lucru mi-a marcat viața și creația literară. Mama m-a adus pe lume în noaptea de 13 spre 14 decembrie - oficial în certificatul de naștere este înscrisă data de 14 decembrie - în anul de grație 1965. Bucuria ei de a mă fi adus în lume a fost umbrita în jurul vârstei de 7 ani, când o boala ciudată, o neputință de neînțeles, începea să-și facă apariția: la început cu febra musculară, apoi cu rămânerea în urmă la orele de educație fizică față de colegii de școală primară. A început de atunci calvarul existenței mele, calvar și mântuire totodată....
90 poezii, 0 proze
ababii janna
Am inceput sa scriu poezii din clasa a 2-a,imi placea,visam sa devin um mare poet,circumstantele s-au schimbat o data cu trecerea timpului,acum sunt la facultate,viitor medic veterinar,nu mai am tangente cu literatura beletristica,cu poeziile....insa cateodata ma copleseste dorinta de a scrie; poate in o alta viata am fost un poet?nu stiu....singurul lucru care ma ghideaza sa mai scriu ceva este dorinta coplesitoare de a-mi impartasi durerea cu cea mai buna prietena pe care o am .... poezia
6 poezii, 0 proze
Daniel Plăiașu
Născut la Buzău în 1988 Printre altele elev al Colegiului Național B.P.Hasdeu. membru (încă) al cenaclului literar Ad.Astra membru al cenaclului literar Ioan Alexandru membru al cenaclului de filosofie Symposion membru al cenaclului de dezbateri Ion Caraion membru fondator și președinte(încă;sper totuși să vină cineva mai tânăr pe locul acesta)al cenaclului de dezbateri religioase CREDO membru al grupului de discuții "Pâinea Vieții" din cadrul fundației Sfântul Sava-Buzău Redactor șef al revistei CREDO(atât revista cât și cenaclul de dezbateri sunt activități în cadrul Ligii Sfântul Nicolae) particip periodic cu articole la revistele Viziuni, Lacrima în ziarul local Șansa precum și în alte ziare și reviste locale. 13.01.2006 Astăzi am fost anunțat că mi s-au publicat primele scrieri literare deși insistasem ca acest lucru să nu aibă loc. Urmează ca în una din următoarele zile aceeași persoană care nu a ținut cont de rugămintea mea,să îmi aducă un exemplar din volumul în care îmi apar...
23 poezii, 0 proze
un lucru pe care nu pot să-l spun altfel
de ioana negoescu
nu mai știu ce e important. cred că muzica e cea mai importantă. nu am putea fără muzică. nici eu. nici tu. exist pentru că exiști. un lucru pe care nu pot să-l spun altfel. am ajuns aici. nu știu...
Telefonul roșu de la morgă
de Vasile Baghiu
Erau niște trepte pe care nu le-am mai urcat Și nu le-am mai coborît, o hrubă, dar și un salon de primire Unde tusea e un atu al distincției, un cîntec Permanent, insidios, profund, eretic, Unde...
Flori galbene
de Filip Ruxandra
“Ce zi minunata!” mi-am spus cand m-am sculat azi dimineata. “Tocmai buna.” Pentru ce era asa de buna nu mai conta. Soarele stralucea pe cerul albastru-azuriu iar eu am ciugulit ceva din frigiderul...
mărturie indirectă
de Dragoș Vișan
lasă-mă să-ți spun cine sunt nu te-am ales să-mi fii confidentă poți să nu fii oricare femeie ai vulnerabile părți ai și imense talente cea mai importantă pentru mine n-ai fost nu ești nici străină...
Eseu de noapte XIII
de Ariadna-Raluca Stefanescu
Mi-a plăcut mereu să mă plimb. În copilărie mă încerca nerăbdarea de a ajunge la capătul drumului pe care îl urmam. Simțurile mele deveneau din ce în ce mai alerte pe măsură ce simțeam momentul tot...
Dreptul la nefericire
de Andrei Ternauciuc
Drumul către casa ta trece prin fața ferestrei mele. Dacă a fost un lucru bun, sau nu, decide tu. Ciudat mai e și orașul ăsta! Adică orașul, în general… Treci zilnic pe lângă câteva zeci de persoane...
Din vise (ne)insemnate
de Ghe. C-tin Orghici
Ce iubim mai mult? Viața, acest bun de preț la care ținem atât de mult, cu atâta înfrigurare și pe care nu am dori să o pierdem. Întrebări, întrebări și alte mii de întrebări... Eu nu aș vrea să îmi...
din prietenie pentru ascultare
de JianuElena
- Ar fi trebuit să te ascult. Sau măcar să îți fi dat crezare. Am lăsat-o să vorbească în continuare, crezând că mai avea ceva de spus. Dar nu a fost așa și o liniște apăsătoare s-a lăsat între noi....
PRIVILEGIUL MÃSTILOR
de ROBERT TRIF
PRIVILEGIUL MÃȘTILOR Dacă m-ar întreba cineva care este principala caracteristică A poporului român, aș răspunde fără ezitare : Ipocrizia de a purta mască, de aș ascunde propria-i față Adevăratu-i...
Prea personală
de Ionescu Alexandru
Își simțea răsuflarea caldă izbindu-se de pernă și reflectându-se înapoi spre obraji. Deschise un ochi cafeniu și se ridică puțin în capul oaselor. El nu se întorsese încă. Privi prin cameră, cu un...
