"un cui ruginit" – 22529 rezultate
0.01 secundeMeilisearchTrușcă Beatrice Oana
Data nasterii: 21.03.1993 Texte publicate doar pe internet. „Omul este cineva și nimeni. Își duce de ani fața lipită de cap și umbra cusută de picioare și nu a reușit încă să înțeleagă care dintre ele cântărește mai mult. Câteodată simte un impuls nestăpânit de a le desprinde de corp, de a le agăța într-un cui și de a rămâne pe jos ca o marionetă căreia o mână miloasă i-a tăiat firele.” - Giorgio Faletti
3 poezii, 0 proze
pana maria valentina
Nu sunt prea multe de spus.Sunt un om simplu caruia ii place sa citeasca,dar ceva bun care merita citit. Jebeleanu : "Nu stiu a cui sunt ; toti s-au preschimbat in mine . Nu stiu cine sunt , sunt insa Usoara sunt si grea ca un blestem , sunt piatra si viata neajunsa ! "
16 poezii, 0 proze
Gianni Riotta
Gianni Riotta (Palermo, 12 gennaio 1954) è un giornalista e scrittore italiano. Figlio di Salvatore, redattore del Giornale di Sicilia, esordisce nel campo del giornalismo a 17 anni, come corrispondente de Il Manifesto e come collaboratore delle pagine culturali del Giornale di Sicilia. Dopo essersi laureato in Filosofia all'Università di Palermo, nel 1976 si trasferisce a Roma. Poi passa a scrivere per la La Stampa e quindi, nel 1988, per il Corriere della Sera (grazie alla proposta di Ugo Stille di succedergli come corrispondente da New York). Negli Stati Uniti frequenta la Columbia University, dove si laurea in giornalismo. Ha insegnato all'Università di Bologna e fa parte del Consiglio di Facoltà del corso di cultura italiana a Princeton, dove ha insegnato comunicazione. Ha collaborato con: New York Times, Washington Post, Le Monde, Foreign Policy. Fa parte del Council on Foreign Relations. Da New York ha fatto il corrispondente per varie testate giornalistiche tra cui La Stampa,...
1 poezii, 0 proze
Salvatore Quasimodo
Salvatore Quasimodo (Modica, 20 agosto 1901 - Napoli, 14 giugno 1968) è stato un grande poeta italiano, la cui poetica muove dall\'ermetismo, premio Nobel per la letteratura 1959.
0 poezii, 0 proze
Anghelos Sikelianos
1884- 1951 personalitate de prim-plan a literaturii elene contemporane Di tendenze orfiche è il poeta greco Anghelos Sikelianos (nato a Leucade nel 1884, morto a Atene nel 1951), che nel 1927-35 creò a Delfi un centro artistico internazionale per il quale mise in scena alcune tragedie classiche. Fu autore di opere teatrali come Ditirambo della rosa (1932), Sibilla (1940), Dedalo a Creta (1942), La morte di Digheni (1947). Numerose le opere poetiche raccolte nei tre volumi della Vita lirica (1946-47) tra cui è "Prologo alla vita", "Orfiche", "Canti del desiderio", "Epinici" e il poema incompiuto "La pasqua degli elleni". Attirato dal sincretismo tra cristianesimo e dottrine orfiche, sostenitore della continuità tra mondo antico e moderno, Sikelianos adombrò nei miti classici, cristiani e bizantini le vicende della guerra, dell'occupazione e della resistenza.
1 poezii, 0 proze
Maria Luisa Spaziani
Maria Luisa Spaziani (Torino, 7 dicembre 1924) è una poetessa italiana. Maria Luisa Spaziani nasce in un'agiata famiglia borghese di Torino, dove il padre è proprietario di un'azienda che produce macchinari per l'industria chimica e dolciaria. Ancora studentessa, a soli diciannove anni, dirige una piccola rivista, prima chiamata «Il Girasole» e poi «Il Dado», il cui redattore capo era Guido Hess Seborga, che la fa conoscere negli ambienti letterari; ottiene e pubblica inediti di grandi nomi nazionali come Umberto Saba, Sandro Penna, Sinisgalli, Pratolini, e internazionali, come Virginia Woolf. Intanto frequenta l'Università di Torino, facoltà di Lingue, laureandosi con una tesi su Marcel Proust, relatore il francesista Ferdinando Neri. La cultura francese e la Francia con i suoi autori, in seguito sarebbero rimasti una sorta di stella polare nel suo immaginario e nel suo vissuto, con una serie di soggiorni a Parigi il primo nel 1953, dopo aver ottenuto una borsa di...
8 poezii, 0 proze
Sinica Vranceanu Moinesti
23 de ani... si inca n-am murit, 24 de ani... si inca n-am murit, 25 de ani... si totusi n-am murit... probabil ca sunt nemuritor! 27 de ani ... oare sunt nemuritor! 27 de ani si jumatate... M-am casatorit... Cum era cu nemurirea? Aproape 28 de ani... astept un copil! Am devenit nemuritor!!! 29 de ani... copilul nu mai este... Cui dracu' ii trebuie nemurirea? 31 de ani. De ce? 32 de ani. Ceilalti... din ce in ce mai mult ceilalti.
12 poezii, 0 proze
Somesan Sergiu
Mereu am spus că pentru cititori este importantă opera unui scriitor și nu locul unde, mai mult sau mai puțin întâmplător, a venit pe lume. Dacă acest scriitor va ajunge celebru, se vor găsi destui biografi gata să-i descâlcească ițele biografice, iar dacă nu, cui îi va mai păsa de el? Dar ca să satisfac, totuși, niște minime curiozități am să spun că m-am născut la 8 decembrie 1954, în orașul Reghin, iar școala am făcut-o în prea multe localități pentru a le menționa pe toate. (Le amintesc pe cele unde am stat cel puțin un an, în ordine cronologică: Ocnița, Teaca, Lunca, Codlea, Petroșani, Brașov). De scris am început să scriu prin clasa a șasea, pe când învățam în Codlea și profesorul meu de română mi-a sesizat talentul de povestitor, îndemnându-mă să scriu. Iar pentru a scrie - mi-a spus el - trebuie să practic cât mai multe meserii pentru ca, atunci când voi ajunge scriitor - el era convins de asta - și voi scrie despre un personaj sau altul, să știu despre ce vorbesc. De aici...
130 poezii, 0 proze
Silv
-Despre mine sätul de "Criticä profesionistä", de la tovaräsi de "breaslä", car, "fär de gresealä gramaticala", "filtreazä" arta aci in net, dupä propria matritä, cä darä la urma urmei a cui o fi Siteul Agonia? Asa cä eu mä duc un pic, sätul si amärät si i-mi iau si versurile cu mine. Un motiv de se va cäutä intrebati-o pe dna. invätätoare Marina Nicolaev,dnä. demnä de mentalitate strict comunistä färä deschideri laterale, sustinätoarea metodei "Dacä nu bati copilu nu faci om din el"! Da unu am sä las ca umbrä a problemelor mele. Min(i)a Domnului poezie [ ] Moartea viersului - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Silv [Fabian ] 2005-09-28 | | Se pare mai existä, un derivat de Zeu, Sau poate-i chiar acela, cel mare Dumnezeu. Vestit a tot puternic, ieri i-am simtit minia, Sint sigur, protejazä, din umbrä Agonia! Scrisesem doar in grabä, un vers usor German, Si fär´de memorare-l public, gest uman. Dupä un timp, ferice, vreau sä mi-l recitesc, Sä-mi savurez creatia si sä mä...
3 poezii, 0 proze
Mario Luzi
Mario Luzi è nato il 20 ottobre 1914 a Firenze. Docente di letteratura francese all'Università di Firenze. Il 14 ottobre 2004 è stato nominato senatore a vita dal presidente della Repubblica Italiana (Ciampi). E' morto a Firenze il 28 febbraio 2005. Ha esordito come poeta nel 1935 con la prima raccolta La barca, cui fece seguito Avvento notturno (1940), testo esemplare dell'ermetismo fiorentino. La sua produzione poetica successiva fu foltissima, a scandire le tappe di un itinerario poetico tra i più ricchi e coerenti del XX secolo italiano: Un brindisi (1946), Quaderno gotico (1947), Primizie del deserto (1952), Onore del vero (1957), Il giusto della vita (1960) comprendente tutte le poesie composte fino a quell'anno, Nel magma (1963), Dal fondo delle campagne (1965), Su fondamenti invisibili (1971), Al fuoco della controversia (1978), Per il battesimo dei nostri frammenti (1985), Frasi e incisi di un canto salutare (1990), Viaggio terrestre e celeste di Simone Martini (1994). Tema...
11 poezii, 0 proze
un cui ruginit
de Leonard Ancuta
sunt convins că toată lumea știe cum arată un cui ruginit. și mi-e foarte ușor să cred că toată lumea a ținut unul în palmă și l-a privit ca pe o relicvă. și probabil mulți s-au întrebat ce-ai putea...
Cui ruginit
de George Mira
Să luăm de exemplu un înger – acest personaj demodat – să-i înfigem un cui ruginit în talpă, să-l punem apoi s-alerge printre oameni iar noi să-l întrebăm sfâșiați de milă de ce plânge și pe cine...
Nu avem nevoie de un cui
de elena gheorghiu
În magazia Eleonorei se găseau următoarele obiecte: Un balon umflat pe nume Barosso, o minge numită Angela și un cauciuc pe nume Sabrosso. Erau acolo din vară și nimeni nu știa ce conflicte acute...
Un pumn
de Dîrzu Andrei-Ovidiu
am adunat mână cu mână… cenușa devenea leșie ne îmbătam decădeam unul-ntr-altul și…nu… o, nu, nu eram noi a fost un pod pe care s-au dat maini. pietrele încă lăsau urme la pași zvâcniri precedau...
Ea
de adrian jigăranu
Cu un cui foarte ruginit ea mâzgâlea ceva pe retina ochilor mei. Îmi zâmbea frumos și, când greșea o linie, un punct, o expresie în desen, îmi dăruia o privire albă din trusa medicală. -Dar, ce...
cugetare
de Stanica Ilie Viorel
rana făcută de un cui din diamant ori de un cui ruginit e la fel de adâncă însă orbul va rămane doar cu rana
Carpe diem
de Andrei Pavel
Calendarul cu zile nenumărate stă nepăsător într-un cui ruginit. Atâtea suflete s-au pierdut căutând nemurirea cu nemurirea la ușă. Ce ironic să nu știi să trăiești clipa. Sau nici măcar să nu o...
Cu orice preț
de Aurel Contu
Sărutul tău mi s-a înfipt în creier ca un cui ruginit simt deja bacteria Clostridium tetani agățată de un neuron infectându-l aroma de fruct exotic a gurii tale încă mă urmărește doctorul mi-a mai...
poem singur
de Ileana Popescu Bâldea
aveai șapte picioare și un creier neobișnuit să controleze mișcări haihui dincolo de tărâmul ancestral ți-ai descrețit neuronii cu un cui ruginit doar doar vei putea să înaintezi cu toate deodată...
not today
de Mariana Pancu
timpul îți urlă în timpane azi nu ai fost fericit cum ai zgâria pe un jeep 4x4 porsche cayenne cu un cui ruginit spală-mă timid, scrijelești într-un colț de suflet iubește-mă apoi cu genunchii la...
