"un capriciu mai des al lui paganini" – 22530 rezultate
0.03 secundeMeilisearchliliana ghita boian
Am cincizeci de ani si ma simt nerealizata din punct de vedere artistic.Sunt absolventa unei facultati cu caracter economic, dar idealurile mele au caracter umanist,astfel ca in decurs de trei ani am publicat patru volume de poezii la doua editurii diferite prin largul concurs acordat de oameni cu suflet care au crezut si (sper ) mai cred inca in mine.In momentul in care am crezut ca viata si Dumnezeu nu mai are nimic nou sa-mi ofere a acordat sufletului meu un dans, un ultim tango al unei drame care m-a marcat profund si poate, pentru totdeauna. Sst! nu m[-ntrebati! sa nu- i stingem amintirea! Volumele se intituleaza astfel: sfasiere de lumina-2oo2 capricii autumnale-2005 rugaciune pentru tine-2oo6 rugaciuni despletite-n curcubeu-2oo6 Despre ele s-a scris putin; cei care au vrut sa ma cunoasca au citit poezia, cei care au considerat ca este suficient sa ma perceapa din viata de fiecare zi au trecut mai departe
2 poezii, 0 proze
Ionescu Ovidiu
M-am nascut fara sa vreau in Bucuresti, am urmat o scoala opresiva, normal, am terminat un liceu de mic-burghezi prefacuti (MIhai Viteazul) bineinteles tot in Bucuresti, am urmat facultatea de psihologie (initial vroiam sa dau la geologie dar am nimerit un "sit" sufletesc)si fratele meu imi spune ca, din poezii, reiese ca sunt foarte capricios. ce-mi place! tine la mine. Am 33 de ani si nu-mi doresc nimic mai mult.Nu vreau sa spun mare lucru de aia sunt aici. Cuvintele ma sufoca.
21 poezii, 0 proze
Wieseltier Leon
Leon Wieseltier (n. 1952, Brooklyn), absolvent al Universității Columbia din New York, a preferat unei cariere academice activitatea publicistică, devenind director literar la The New Republic, unul dintre cele mai vechi săptămânale din Statele Unite. În anii urm„tori, a construit în jurul său un adevărat mit: Leon Wieseltier este un jurnalist controversat, capricios, provocator, dar și un analist lucid și un eseist rafinat, cu preocupări multiple, de la politică, la filosofie și literatură. Dovadă, dincolo de mulțimea articolelor sale, studiile Nuclear War, Nuclear Peace (1983), Two Concepts of Secularism (1991), volumul de eseistică Against Identity (New York, 1996†; versiunea românească, Polirom, Iași, 1997), Îngrijirea volumului Lionel Trilling, The Moral Obligation to Be Intelligent (New York, 2000), proiectul tratatului Despre suspin, dar și monumentala operă Kaddish (New York, 1998).
0 poezii, 0 proze
IVIgnacio Garcia Valiño
Ignacio García-Valiño (Zaragoza, 1968), de profesie psiholog, îmbină creația literară cu activitatea de scenarist. Este autorul unui volum de povestiri, "La caja de música y otros cuentos" ( "Cutia de muzică și alte povestiri" ) și a cinci romane: "La irresistible nariz de Verónica" ("Irezistibilul nas al Veronicăi") - Premiul pentru Roman José María de Pereda; "Urias y el rey David" ("Urie și regele David"); "La caricia del escorpión" ("Mângâierea scorpionului") -Premiul Nadal, 1998; "Una cosa es el silencio" ("Una e liniștea"); "Querido Caín" ("Iubite Cain") - cel mai recent roman al său. *** Ignacio García-Valiño es un escritor español, nacido en Zaragoza en 1968. Licenciado en psicología, ha trabajado como orientador psico-pedagógico. Además de su trabajo litarario destaca por escribir guiones cinematográficos. Entre sus obras destacan el libro de relatos La caja de música y otros cuentos, las novelas La irresistible nariz de Verónica, con la que obtuvo el premio...
1 poezii, 0 proze
ACAlexandru Căprariu
Alexandru Caprariu (20 decembrie 1929-4 februarie 1988). Absolvent al Facultatii de Filosofie. Fregventeaza Scoala de literatura "Mihai Eminescu" (1951-1952). Din 1957 lucreaza la revista Tribuna pana in 1969, cand devine directorul noi infintate edituri Dacia. Debutează în timpul studiilor universitare (1949) în Almanah literar. Firesc pentru evoluția viitoare, colaborează la revistele literare Steaua, Tribuna, Contmporanul, România literară, Luceafărul etc. Între 1957 – 1969 ocupă funcția de redactor al revistei Tribuna, iar din 1969 și până în 1986 este director al Editurii Dacia. Sfârșitul vieții îl va găsi tot la Tribuna, revista pentru care lucrase doisprezece ani. Debutul editorial se produce în anul 1963, cu volumul de versuri „Orizonturi“ urmat la un interval de trei ani de „Cercurile dragostei“ (1966) În perioada când renunță la presă, scrie foiletoane critice („Jurnal litrar“, 1967), cronici sportive, note de călătorie. Reîntoarcerea la poezie se produce cu „Mica...
8 poezii, 0 proze
Mircea Bârsilă
Mircea Bârsilă s-a născut la 19 octombrie 1952, în satul Cârciu, comuna Văgiulești, județul Gorj. Are un frate și două surori. Mircea și Sofia sunt gemeni. A absolvit Liceul teoretic „Traian Doda” din Caransebeș. A debutat cu poezie, în ziarul județean „Flamura” din Caraș-Severin. În primii doi ani de liceu a fost coleg – de internat - cu poetul Octavian Doclin. A făcut armata la grăniceri . În l978 a absolvit cursurile (la zi) ale Facultății de Filologie a Universității din Timișoara, secția Română-Latină. Vreme de doi ani (1976-1078) a fost președintele Cenaclului literar „Pavel Dan” al Centrului Universitar Timișoara. A fost prieten la cataramă cu poetul Ion Monoran (cel care a aprins scânteia Revoluției, oprind tramvaiele, în Piața Maria). Împreună cu Ion Monoran și Adrian Derlea a întemeiat, în cadrul opzecismului încă incipient pe atunci, o efemeră mișcare literară numită „ Monodersilism”. Deși a terminat Facultatea cu media 9,30, a fost repartizat ca profesor – dată fiind criza...
0 poezii, 0 proze
UOun oarecare
neimportant sau cine stie...
1 poezii, 0 proze
Uun_gand
16 poezii, 0 proze
Un Nume
un suflet printre suflete :)
1 poezii, 0 proze
SAS OVIDIU
AM CUNOSCUT CE ESTE IUBIREA ADEVARATA SI SPER SA O GASITI SI VOI!
1 poezii, 0 proze
un capriciu mai des al lui paganini
de Cătălin Al DOAMNEI
când sunt trist și foarte melancolic și eu întotdeauna din primăvara lui 2000 și ceva mereu am fost foarte trist și foarte melancolic de atunci și până azi nu au mai înflorit copacii nu a mai crescut...
Romanul adolescentului miop
de Mircea Eliade
Prefață Mircea Eliade este cea mai puternică, mai tenace și mai captivantă energie uutoconstructivă din cultura română. Sigur, multe au fost personalitățile care au avut din copilărie conștiința...
Proxima - Partea a treia: „Aventuri pe Proxima”
de Cornelia Georgescu
*104. Victor. Lia intrase în camera ei la ora 21.45, însă nu rămase prea mult acolo. Plecă, evident, după cum era de aşteptat, la tatăl ei, To Kuny, care o întâmpină bucuros, deşi nu se aştepta ca ea...
Recitind Heinrich von Ofterdingen
de Maria Pilchin
Tema acestui roman fragmentar din secolul al XIX-lea este poetul și idealul creației sale. Dezvoltată, tema s-ar explica prin faptul că idealurile poetului, care este o pasăre ce s-a rătăcit printre...
Șarje amicale
de Gârda Petru Ioan
În cursul zilei de azinoapte de Eugen Albu De-această carte s-a vorbit Destul de des –ce-i drept, în șoapte- Și am s-o cumpăr negreșit …În cursul zilei de azinoapte. Umor pe strada lui Păstorel de...
Pisică la apă
de Mahok Valeria
Cum poate să înceapă o poveste frumoasă, dar cu o fetiță neastâmpărată, cum eram eu, care profita de libertatea unei păsări în zbor, atunci când îi dai drumul din colivie și făcea tot ce-i trecea...
chocolat et vincent pralinés
de tania cozianu
monsieur vincent își petrece amiezile pe străduțele din cartierul de vest măsoară cu ochi decenți dunga ciorapului centrată corect pe glezna domnișoarei marie-claire de la magazinul de antichități...
Purpur adamant. Cap.2 Robul și marea (fragment)
de valeriu danalachi
Natura non facit saltus –natura nu face salturi După crunta răfuială a gelosului Magnat, robul fugar, inconștient... cu un picior în groapă, răpit din închisoare, pe înguste drumuri milenare a fost...
Nostalgie de iarna
de Mahok Valeria
Nostalgie de iarna Bratele lungi ale brazilor,înmănușate in blana imaculata a zăpezii sfidător de elegante s-au imbratisat prietenoase cu albastrul cerului senin. Arcuindu-se,peste drumul pustiu și...
Proxima - Partea a treia: „Aventuri pe Proxima”
de Cornelia Georgescu
*41. Petrecerea se întinde. Pe la ora 08.00, Lucian se trezi şi se îndreptă spre puntea principală, să vadă dacă mai era vreunul pe acolo. Nu-l găsi însă decât pe Mihai. - ’Neaţa, ginerică! - Salut,...