"tramvai către nicăieri" – 2186 rezultate
0.03 secundeMeilisearchNicolae Labiș
Nefericitul poet, stins din viață la doar 21 de ani, după un accident de tramvai, avusese o fascinantă ascensiune literară. Fiu al învățătorului Eugen Labis și al Profirei, care-i îndrumă, la școala primară, primii pași. Din copilărie scrie povești și poezii. Liceul \"Nicu Gane\" Fălticeni (1947 - 1951), continuat la Iași. Debut în Zori noi - Suceava (1950) și Viața Românească (1951). Urmează cursurile Școlii de literatură \"Mihai Eminescu\" din București. Se înscrie și abandonează imediat Filologia bucureșteană. Debutul editorial aduce un suflu nou poetic și o speranță de autor complet: Primele iubiri (1956). Pregătește pentru tipar volumul Lupta cu inerția (apare postum, 1958), dar moare stupid, în preajma Craciunului 1956, în urma unui accident de tramvai, în împrejurări încă neelucidate complet. Vizitase \"Capșa\", pentru o degustare, a vrut să ia tramvaiul spre iubită, cineva l-a îmbrâncit, s-a prins de grătarul dintre vagoane, a cazut cu capul pe caldarâm. Măduva spinarii îi era...
0 poezii, 0 proze
Ilie Constantin
Ilie Constantin (născut la 16 februarie 1939, în București), fiul textilistului Stan Constantin și al „taxatoarei de tramvai“, Ralița Constantin (n. Constantinescu), este un român, doctor în filologie, poet, prozator, eseist și tâlmăcitor, reprezentant strălucit al generației resurecționale și a paradoxismului. Studiază la Liceul Sfântul Sava din București, între anii 1953 și 1956, apoi la Facultatea de Filologie – Universitatea din București (1956 – 1961). O dată cu debutul în studenție are loc și debutul cu versuri în revista Tânărul scriitor. Debutul editorial se produce în penultimul său an de studenție, 1960, alături de Nichita Stănescu și de Cezar Baltag, cu placheta Vântul cutreieră apele, prefațată de Al. Philippide. După absolvirea cursurilor universitar-filologice, funcționează ca redactor la ziarul Scânteia, din 1962 și până în 1965; pentru o scurtă vreme, din 1965 și până în 1967, se angajează la Studioul Cinematografic București; îl aflăm apoi într-un post de redactor,...
6 poezii, 0 proze
tenesee williams
Tennessee Williams, pseudonimul literar al lui Thomas Lanier Williams, (n. 26 martie 1911 – d. 25 februarie 1983) a fost un dramaturg, poet și romancier american, laureat al premiului Pulitzer pentru dramă pentru piesa de teatru A Streetcar Named Desire (Un tramvai numit dorință) în 1948 și ulterior pentru piesa Cat On a Hot Tin Roof (Pisica pe acoperișul fierbinte) în 1955. Tennessee Williams s-a născut la Columbus, Mississippi. Când avea trei ani familia sa s-a mutat la Clarksdale, Mississippi, apoi în anul 1918, la Saint Louis, Missouri. Piese timpurii 1936 – Candles to the Sun 1937 – Fugitive Kind 1937 – Spring Storm 1938 – Not about Nightingales 1940 – Battle of Angels -- rescrisă în 1957 ca Orpheus Descending 1945 – You Touched Me 1944 – Stairs to the Roof Piese majore 1944 – The Glass Menagerie -- Menajeria de sticlă 1947 – A Streetcar Named Desire -- Un tramvai numit dorință 1948 – Summer and Smoke -- Vară și fum 1950 – The Rose Tatoo -- Trandafirul tatuat 1955 – Cat on a Hot...
0 poezii, 0 proze
tramvai către nicăieri
de Ela Victoria Luca
sunt seri când rămâi în urma oamenilor fără nicio destinație un oraș cu margini prea strâmte, o ieșire unul prin celălalt, tu - depoul pentru singurul tramvai care nu se mai întoarce - și totul se...
Totul despre nimic
de Mateescu Adrian
Strada, bulevard, metrou, autobuz Tramvai, femeie roscata, gandul mi-e dus Putere, piatra, educatia nimic nu ma ajuta Inteligenta, internet, noaptea este muta Strig in noapte in padurea goala I-am...
scrisoridemână
de Ionuț Georgescu
eram tineri și copacii erau mai înalți dragostea nu se ambala în PET și minciuna o striveam sub călcâie ne povesteam viața uneori împrumutam unul altuia durerile maligne totul era un carnaval fără...
scrisoridemână.com
de Ionuț Georgescu
Când eram tineri copacii erau mai înalți dragostea nu se ambala în PET și minciuna o striveam sub călcâie ne povesteam viața și ne împrumutam durerile maligne unul altuia fiecare clipă era un...
Amsterdam, cu Anna Frank
de Eugen Galateanu
Amsterdam-ul era și este o iluzie. Prima dată când l-am văzut, acum 13 ani, mi s-a părut unul din cele mai frumoase orașe de pe lume. Am avut ocazia să revăd Amsterdam-ul în acest an, toamna. Am avut...
Ultrasonografie(II)
de Bot Eugen Iulian
Dimineața devreme stau țeapăn la o răspântie; într-o mână îmi fumegă o țigară, în cealaltă – paharul din plastic; adulmec aburii de cafea și gândurile-ncep să se miște aidoma șarpelui abia trezit din...
Banca...
de Cătălin Angelo Ioan
Ani de-a rândul, banca a fost mereu ocupată... Ni se întâmplă ca, mai mereu în viață, să trecem absenți pe lângă oameni și destine. În goana noastră de a aduna cât mai multe cioburi sau de a ne...
Ultrasonografie(II) - varianta a doua
de Bot Eugen Iulian
Dimineața devreme stau țeapăn la o răspântie – un pieton tras pe linie moartă; într-o mână-mi fumegă o țigară, în cealaltă – cafeaua din paharul de plastic; adulmec aburii și gândurile-ncep să mi se...
Rupt în fund, da’n UE
de Ioana Petcu
Un posibil portret în grup Nu știu la alții cum se poate, însă se vede foarte clar prin lentila noastră de nenea Iancu ce-o purtăm din tată’n fiu că la noi nu se poate. Într-un soi de mini-vacanță...
Bilet de călătorie
de Monica David
M-am trezit de dimineață, am băut o cafea, m-am îmbrăcat și am pornit spre birou. Ca în fiecare dimineață, m-am îndreptat spre stația de taxi. Însă pe stradă m-am răzgâdit. Strada era neobișnuit de...
Poemul pentru revista acestei țări în care niciodată nicăieri nimeni nu îți iese cu plin
de florian stoian -silișteanu
Poemul pentru revista acestei țări în care niciodată nicăieri nimeni nu îți iese cu plin Textul acesta plagiat în 80 de feluri tocmai ca din fiecare să ajungă spre casă orașul Doctori în castraveți...
Aiurea in tramvai
de Razvan Constantin
Din nou ma trezesc! Si din nou pe drumul asta! Oare de ce nu mai gasesc iesirea aceea? Imi aduc aminte foarte clar: printre acesti doi stejari era un spatiu. Mic ce-i drept, de-abia ma strecuram si...
Aurora
de Cezar C. Viziniuck
Noaptea târzie scârțâia în tâmple ca un tramvai ruginit, iar oamenii – ăia care nu dorm niciodată – își vârâseră viețile prin fereastra ei de la parter ca niște animale cu haine ieftine. Aurora le...
Rayuela Mobilei
de Saraiman & Saraiman
Copilul Rocamadour nu se zarea nicaieri. Il cautase sub poduri, in centru la Fondul Plastic, pe sinele de tramvai de la Piata Scanteii, chiar si pe la redactii. La Carciuma-i cantasera ironici si...
Femeia cu numele ei cu tot
de Sorin Stoica
Ea cobora din tramvai, el încerca să se urce. Li s-au atins coatele pe scara măgăoaiei oprită în stația de după pod, unde coboară schimbul doi și se suie schimbul unu. Amândoi au întors capul în...
Poveste din jurnal
de Ana Cozma
5 februarie 2004- ziua unei persoane care mi-a schimbat viata pentru cateva zile. Alin. E singura persoana care m-a facut sa ma simt eu, sa simt ca traiesc, sa pot sa zambesc chiar fara motiv....
Text, 2366 caractere, caut titlu
de maria ioana
Se lovesc cuvintele de mine vor să-mi pătrundă în piele se mișcă anarhic și mă înțeapă. Nu mă lasă. Nicăieri. În tramvai parcă trag de mine să nu mă uit în jur mă uit în gol în punctul acela unde se...
