"tobi e câinele meu" – 20126 rezultate
0.03 secundeMeilisearchcalin dan
Toti asistam la un inevitabil declin al mintilor plecate in vacanta din emisferele corecte de gandire...si declinul e asa dulce... -eu-
1 poezii, 0 proze
Panescu Octavian Alin
Petre Vulcan Junior alin.panescu@yahoo.ro Parola e mail 12alin Petre vulcan Parola pagina literara 1234al Prima oara am scris o poezie ,dedicata mamei ,la 10 ani,invatat de tatal meu,el era secretar la Cenaclul Columna, pe timpul Magistrului,Titu Radoi,si visul lui era sa-i spun ,,Batrane,,cum isi spun toti Columnistii. , a fost tata bibliotecar la biblioteca judeteana geberal cridtian tell?, corespondent la radio romania actualitati Am participat la o expozitie de pictura ,cu clasa a VIII-a ,cand eram la Scoala Generala ,la Muzeul Judetean. Am participat la Cenaclul Litua,de la Casa Tineretului. Am participat la Cenaclul de la Casa Sindicatelor. Am participat la Cenaclul Columna trei ani la Teatrul de Vara,dupa alti trei ani in care nu am fost primit,am fost reprimit la Cenaclul Columna,la Magnolia,acum se tine la Centrul Judetean Cultural,sala Titu Radoi,inca un an Am calculator,computer,din februarie -acum noua ani,deci, Culturalizarea Maselor. Am trimis poezii la concursuri in...
40 poezii, 0 proze
mircea trifu
A fi poet nu e dacit întâmplare . Trebuie să știi însă, Prețioaso , că numele acesta de poet , foarte puțini îl merită , așa că eu unul nu-s dacit un iubitor al poeziei , iar pentru ceea ce-mi face trebuință , nu mă duc nici să cer , nici să caut versuri străine : cele pe care le am , sunt ale mele, dar asta nu înseamnă că sunt poet. Poezia trebuie folosită ca un giuvaier foarte prețios, pe care stăpânul lui nu-l poartă in fiece zi și nu-l arată oricui , nici la orice pas , ci numai când se cuvine si are temeri să-l arate. Poezia e o prea frumoasă domnița , neprihănită , cinstită , cuminte , iscusită , sfioasă si retrasă între hotarele înțelepciunii cele mai înalte. E prietena singurătății , îi țin de urât izvoarele, o mângâie pajiștea , îi descrețesc fruntea copacii , o învelesc florile , și-n cele din urma, ea însăși îi desfată și-i instruiește pe toți cei ce se împărtășesc dintr-însa. MIGUEL DE CERVANTES SAAVEDRA NUVELE EXEMPLARE "TIGANCUSA".. Publicat doua volume de...
812 poezii, 0 proze
Bouda Francisc
Am ajuns să trăim într-o societate în care toți vor doar să „spună” și nimeni nu e dispus să și asculte ce au de spus cei de lângă ei. O „comunitate” în care prea mulți „comentează” și prea puțini citesc... Persoana mea nu face excepție de la cele afirmate mai sus. Prin urmare, vă propun să citiți postările mele și să vă spuneți fără rezerve părerea...
1 poezii, 0 proze
delia schipor
multi ar spune ca nu sunt un om demn de luat in seama si,e adevarat,nu am realizat lucruri extraordinare,dar cred ca sunt speciala in virtutea faptului ca am fost creata(ca,de altfel,toti oamenii,dar dintre care multi nu vor sa creada acest lucru sau sa tina cont de el),ca exist si ca,deci,am posibilitatea de a lasa in aceasta lume,in urma mea,o dara de lumina
1 poezii, 0 proze
George Asztalos
Crez artistic: „Altă caracteristică a tribului, e existența poeților. Unui ins, i se întîmplă să potrivească șase sau șapte cuvinte, îndeobște enigmatice. Nu se poate stăpînii și le strigă, în picioare, în mijlocul unui cerc alcătuit din vrăjitori și din mulțime, cu toții întinși pe jos. Dacă poemul nu-i stîrnește în niciun fel, nimic nu se petrece. Dacă, însă, cuvintele poetului îi tulbură, se îndepărtează toți de el, în tăcere, stăpîniți de o oroare sacră (under a holly dread). Simt că poetul este atins de spirit și nimeni nu-i va mai adresa o vorbă sau o privire, nici măcar propria-i mamă. Din clipa aceea el nu mai este om ci zeu și oricine poate să-l ucidă. Poetul, dacă mai apucă, își caută refugiu în nisipurile dinspre Nord” – J.L. Borges : Cartea de nisip Biografie: * Vine peste lume din Depresiunea Colinară Transilvană, zona Mureș, de la 06.04.1963 și pînă în prezent...poate chiar mai încolo *Debutează cu poezie la revista "Ambasador", în Tg.Mureș, în 1998. *Activist de cartier...
409 poezii, 0 proze
adriana ilin
"Mai bine o noapte eterna decat o zi fada,mai bine obscuritatea decat o lumina stearsa.."(E.Cioran) "We can do no great things,only small things with great love"(M.Teresa) Defectul tuturor oamenilor este ca asteapta sa traiasca, deoarece n-au curajul fiecarei clipe... Toti învatam sa traim dupa ce nu mai avem nimic de asteptat, iar când traim nu putem învata nimic, fiindca nu traim în prezentul concret si viu, ci într-un viitor fad si îndepartat. (E.Cioran)
34 poezii, 0 proze
copilu tampitzel
eu...sunt tete...just tete...iubesc jeleurile..acadelele si baietii. sunt la honterus..si zik ca e cea mai tare scoala..acolo am friends....there's my boyfriend...si va iubesc pe toti...
1 poezii, 0 proze
Mefiss Toffel
Membru activ al Clubului Poeților în Neființă...nu am publicat nimic...alea din liceu nu se pun...poezia e viata mea.....ce viata searbada trebuie sa am....daca nu va plac poeziile mele...nu le cititi...dac vreti sa vorbim despre poezia fara rima...aia nu e poezie..daca va place proza...vorbiti cu un prozator...altfel....eu sunt Certat_rau_cu_dumnezeu@yahoo.com....nu iubesc pe nimeni...vă urăsc pe toți...nu vă place...2 bad
4 poezii, 0 proze
Claudio Rutilio Namaziano
Claudio Rutilio Namaziano (latino: Claudius Rutilius Namatianus; ... – fl 414-415) è stato un poeta latino di nobile famiglia gallo-romana. Nato forse a Tolosa, fu praefectus urbi di Roma nel 414. L'anno seguente o poco dopo fu costretto a lasciare Roma per far ritorno nei suoi possedimenti in Gallia devastata dall'invasione dei Vandali. Tale viaggio - condotto per mare e con numerose soste, dato che le strade consolari erano impraticabili ed insicure dopo l'invasione dei Goti - venne descritto nel De Reditu suo, un componimento in distici elegiaci, giunto all'epoca odierna incompleto; l'opera si interrompe al sessantottesimo verso del secondo libro con l'arrivo del protagonista a Luni, ma recentemente è stato ritrovato un nuovo, breve frammento che descrive la continuazione del viaggio fino ad Albenga. L'opera è ricca di osservazioni topografiche e citazioni di classici latini e greci. Il poemetto (scoperto nel XV secolo) raggiunge i toni più commossi quando esprime il clima di...
1 poezii, 0 proze
tobi e câinele meu
de mihai carabet
tobi e cel mai mare câine pe care brațele mele l-au înfășurat mă privește cu ochi de apă și se scurge ușor în inimă gâdilindu-mă cu coada printre degete eu râd iar el doar zâmbește cu vampirii îi zic...
câinele meu s-a-ndrăgostit de lună
de Enache Narcis
câinele meu s-a-ndrăgostit de lună l-am botezat Alifie dimineața își așează boticul umed pe prag scâncește „data viitoare vei avea mai mult succes, băiete!” îi adun meteoriții din blană dau din...
Aproapele și departele meu
de Zoltan Terner
Zoltan Terner Aproapele și departele meu Vederi de sus și de jos În Biblie stă scris „Iubește-l pe aproapele tău ca pe tine însuți!” Nu scrie însă cine este aproapele tău. Poate fi oricine din cei pe...
Câinele - nu se mănâcă
de Gabriela Marieta Secu
- Venind spre tine, mi-a iesit in cale un pui de om cu un pui de caine in brate. \"Doftoreaso, moare cainele meu, fă-i ceva, o injectie, să nu moară... Mă ajuti?\" mi-a zis rotund de lacrimă in colt...
cu umbra lui deșirată de întrebări
de Valeriu Sofronie
Civil a fost câinele meu cu nume predestinat să ajungă paznic de cimitir lăsat la vatră prin decret natural cu veteranii ciungi rămași fără morfină i-a fost și lui agățată de gât ranița condamnaților...
La plimbare
de B.S.
Cainele meu de rasa, miroase toti rahatii din parc, ii linge, se freaca cu ochii de pisici moarte. Dupa aia, se repede gudurandu-se la o frumusete blonda care sta sexy pe o banca. Ea il ia in brate,...
să dai din coadă
de bianca marcovici
Toți vorbesc și nimeni nu ascultă! Uneori e mai bine să fii câine. Dai din coadă pe lângă cine îți dă de mâncare. Gusturile nu se discută se miroase. Chiar dacă stăpânul e o fire dificilă e de...
sora
de Daniela Davidoff
// toți venim din altă parte, r. suntem trupuri trase de roți, rucsacuri umflate cu sânge cald și fotografii vechi. copiii noștri dorm în pături gri. visează păduri dense pe care nu le vor cunoaște...
Inima nu aude
de Țenche Mircea
Covorul meu uscat de griji A adormit în pod, nu-l caut Mi-e mult mai bine fără el. Podelele chiar strălucesc Și n-au nevoie de păreri. Pe chipul lor mă pot vedea Ca pe o umbră fără ochi, Nu caut...
Cuvinte sterse.
de Chepeneag Valentin
Am ascultat la toti si toate, cate-ati spus. Si-am tot tacut intruna, privindu-va mereu, Imi e putin rusine, sa iau cuvantul eu, Cand pe aceasta masa, nimic eu nu am pus. Dar ce sa pun? De unde? Nu...
