"tempo naturale" – 603 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
AGAlfonso Gatto
Alfonso Gatto (Salerno, 17 luglio 1909 – Grosseto, 6 marzo 1976) è stato un poeta italiano. Nacque a Salerno il 17 luglio 1909. La sua infanzia e la sua adolescenza furono piuttosto travagliate. A Salerno, nella sua città natale, egli compì i primi studi, al liceo classico,mostrandosi portato per le materie letterarie,in particolare l'italiano,e poco portato per la matematica.Al liceo si accorge di aver dentro di sè una passione poetica e letteraria. Nel 1926 si iscrisse all'Università di Napoli che dovette tuttavia abbandonare qualche anno dopo a causa di difficoltà economiche. Alfonso Gatto come molti poeti del tempo es (Montale,Quasimodo) non si laureò mai. Si innamorò e poi sposò la figlia del suo professore di matematica, Jole, con la quale, alla sola età di 21 anni fuggì a Milano. Da quel momento la sua vita fu piuttosto irrequieta e avventurosa trascorsa in continui spostamenti e nell'esercizio di molteplici lavori....
5 poezii, 0 proze
Giuseppe Ungaretti
Nacque ad Alessandria d\'Egitto nel 1888 da genitori lucchesi; in Egitto trascorse l\'infanzia e l\'adolescenza. Nel 1912 si trasferì a Parigi dove rimase due anni, frequentando i corsi alla Sorbona e vivendo a contatto con protagonisti dell\'avanguardia ( da Apollinaire a Picasso, a Bréton, Barque, Soffici, Savinio); partecipo come soldato di fanteria alla pima guerra mondiale.Nel 1917 pubblicò \'Il porto sepolto\' e nel 1919 \'Allegria di naufragi\'. Dal 1912 al 1931 lavora a Roma presso il Ministero degli Esteri; nel 1933 pubblica \'Sentimento del tempo\'; viaggia poi a lungo come giornalista e conferenziere , finchè nel 1936 approda in Brasile, a San Paolo, dove insegna Letteratura italiana. Nel 1939 gli morì il figlio Antonietto; dalla tragedia, la raccolta di liriche, \'Il Dolore\' del 1947. Nel 1942 torna in Italia, a Roma, dove insegna Letteratura italiana moderna e contemporanea all\'Università. Pubblica altre raccolte di versi (\'La terra promessa\', 1950; \'Un grido e...
4 poezii, 0 proze
DRDavide Rondoni
Poezie: La frontiera della ginestra, (The Frontier of the Broom Flower), Quinta Generazione 1985 O les invalids, N.c.e. 1988 A rialzare i capi pioventi (To Raise the Raining Heads), N.c.e., Guaraldi, 1993 Nel tempo delle cose cieche (In The Time of Blind Things), N.c.e., 1995 Il bar del tempo (The Bar of Time), Guanda, 1999, (Winner of Montale, Camaiore, Metauro, S. Domenichino, and Caput Gauri prizes) Non sei morto, amore (You Are Not Dead, Love), Quaderni del battello ebbro, 2001 Avrebbe amato chiunque (He Would Have Loved Anyone), Guanda, 2003 Antologii editate: Preghiera della Vergine (The Virgin’s Prayer), Marietti, 2003Dante Alighieri, Commedia (Comedy), Rizzoli, 2001 Il pensiero dominante: Antologia della Poesia italiana 1970-2000 (The Dominant Thought, Anthology of Italian Poetry 1970-2000), Garzanti, 2001 Leopardi, l’amore (Leopardi, Love), Garzanti, 1999 Charles Péguy, Lui è qui (He is Here), Rizzoli, 1999 Ada Negri, Mia giovinezza (My Youth), Rizzoli, 1996 La sfida...
4 poezii, 0 proze
ANAda Negri
Ada Negri (Lodi, 3 febbraio 1870 – Milano, 11 gennaio 1945) è stata una poetessa e scrittrice italiana. È ricordata inoltre per essere stata la prima donna ad essere ammessa tra gli Accademici d'Italia. Ada Negri nacque a Lodi il 3 febbraio del 1870. Le sue origini erano umili: suo padre Giuseppe era vetturino e sua madre, Vittoria Cornalba, tessitrice; passò l'infanzia nella portineria del palazzo dove la nonna, Peppina Panni, lavorava come custode presso la nobile famiglia Barni, legata un tempo alla celebre mezzosoprano Giuditta Grisi, fino alla morte della quale era stata governante Peppina: sul rapporto tra Grisi e la sua famiglia, Ada costruirà il mito della propria infanzia. In portineria Ada passava molto tempo sola, osservando il passaggio delle persone, come descritto nel romanzo autobiografico Stella Mattutina (1921). Ad appena un anno dalla nascita era rimasta orfana del padre, avvinazzato e avvezzo al canto, considerato, dunque, un peso dalla madre Vittoria: fu grazie ai...
5 poezii, 0 proze
JNJoăo Cabral de Melo Neto
Joăo Cabral de Melo Neto (9 de janeiro de 1920, Recife – 9 de outubro de 1999, Rio de Janeiro) foi um poeta e diplomata brasileiro. Sua obra poética, caracterizada pelo rigor estético, com poemas avessos a confessionalismos e marcados pelo uso de rimas toantes, inaugurou uma nova forma de fazer poesia no Brasil. Irmăo do historiador Evaldo Cabral de Melo e primo do poeta Manuel Bandeira e do sociólogo Gilberto Freyre, Joăo Cabral foi amigo do pintor Juan Miró e do poeta Joan Brossa. Membro da Academia Pernambucana de Letras e da Academia Brasileira de Letras, foi agraciado com vários prêmios literários. Quando morreu, em 1999, especulava-se que era um forte candidato ao Prêmio Nobel de Literatura. Sobre sua obra Quando o leitor é confrontado com a poesia de Cabral percebe-se, a princípio, de um certo número de algumas dualidades antitéticas, por vezes obsessivas. Entre espaço e tempo, entre o dentro e o fora, entre o maciço e o năo-maciço... Entre o masculino e o feminino, entre o...
5 poezii, 0 proze
Lara Sanjakdar
Lara Sanjakdar, s-a nascut la Treviso (Italia) in 1976, a obtinut licenta in Filosofia la Universitate din Venetia Ca’ Foscari (teza de licenta “Timpul si eternitatea in opera lui Mircea Eliade. Receptarea critica doctrina yugalor”. A publicat: Storia religiosa dell’Europa e dell’Asia. Il Sesto Congresso Annuale della European Association for the Study of Religions (Notiziario), in “Studi e materiali di Storia delle Religioni”, 2007, XXXI, 1, vol. 73°; Mircea Eliade. Dialogul religiilor și modernitate la Accademia di Romania în Roma, in “Revista 22”, 13 (942), XIX, 25-31 marzo 2008, Bucuresti; Andrei Oișteanu, Il diluvio, il drago e il labirinto. Studi di magia e mitologia europea comparata (recenzie) in “Humanitas”, 63 (5/2008); L’immagine dell’India nella cultura romena moderna e contemporanea, in “Quaderni asiatici”, 88, dicembre 2009; Alcune note sul concetto di “ossessione del tempo”in Mircea Eliade e Mihai Eminescu, in “Annuario dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca...
1 poezii, 0 proze
MPMarta Petreu
Marta Petreu -- este pseudonimul literar al Rodicăi Marta Vartic -- (n. 14 martie 1955), profesor de filosofie la Universitatea din Cluj, editor, eseist și poet român. S-a format în ambianța intelectuală a mișcării literare Echinox, de la Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj. Profesor de istoria filosofiei românești la Universitatea „Babeș-Bolyai“ și redactor-șef (din 1990) al revistei Apostrof, publicație mensuală editată de Uniunea Scriitorilor din România și de Fundația Culturală Apostrof. Doctor în filosofie al Universității din București, cu lucrarea Valențele estetice ale anamorfozei logice (1992). Poezie Aduceți verbele (1981) Dimineața tinerelor doamne (1983) Loc psihic (1991) Poeme nerușinate (1993) Cartea mîniei (1997) Apocalipsa după Marta (1999) Falanga (2001) Scara lui Iacob (2006) O culegere lirică, Poèmes sans vergogne, i-a apărut în 2005 în Franța, la Editura „Le Temps qu’il Fait“. Eseist și istoric al filosofiei românești Teze neterminate, București, Ed. Cartea...
25 poezii, 0 proze
MMMaram al - Masri
Maram al-Masri est née en 1962 à Lattaquié en Syrie, sur cette rive de la Méditerranée située à vingt milles marins à peine de l\'île de Cypris. Vivant à Paris depuis 1982, cette jeune Syrienne, après un premier livre publié en 1984 à Damas sous le titre \"Je te menace d\'une colombe blanche\", revient à la poésie avec \"Cerise rouge sur un carrelage blanc\", édité à Tunis par les éditions de L\'Or du Temps, en 1997, et salué par la critique des pays arabes. Le tout récent prix du Forum culturel libanais en France, auquel a participé le poète libanais Adonis et destiné à récompenser toute création littéraire arabe, lui a été attribué en mars 1998. D\'autre part, ce livre a été traduit en espagnol et en partie en anglais, en allemand, en Italien et en turc. Cette poésie est le cri étouffé et nu de la femme qui attend tout de l\'homme aimé. Cette revendication féminine bien éloignée de toute préoccupation hédoniste, n\'est pas non plus une nouvelle voix qui soulèverait la chape de plomb...
1 poezii, 0 proze
RTRaúl González Tuñón
Raúl González Tuñón nació en Buenos Aires, el 29 de marzo de 1905, y falleció en la misma ciudad, en 1974. Poeta, periodista, viajero, militante comunista. A partir de 1922 comienza a publicar sus primeros versos en revistas de la época: "Inicial", "Proa", "Martín Fierro". Compartió con el grupo de Florida, los experimentos formales, y con el de Boedo, la preocupación social, que fue acentuándose con el tiempo. Entre sus libros se cuentan: El violín del diablo (1926), el inicial; Miércoles de ceniza (1928), en los que se animan tipos y parajes suburbanos; La calle del agujero en la media (1930), revelación poética de París; El otro lado de la Estrella; Todos bailan, poemas de Juancito Caminador (ambos en 1934); La rosa blindada (1936), poesía política, al que siguen otros del mismo carácter; Primer canto argentino (1945); Todos los hombres del mundo son hermanos (1954); A la sombra de los barrios amados (1957); Demanda contra el olvido (1963).
7 poezii, 0 proze
GLGatien Lapointe
Poète, professeur et éditeur (Sainte-Justine-de-Dorchester, 18 décembre 1931 -- Trois-Rivières, 15 septembre 1983). Surtout connu pour son Ode au Saint-Laurent, il est aussi l'auteur d'une oeuvre abondante regroupant une dizaine de recueils. Il étudie d'abord au Petit séminaire de Québec, puis à l'École des arts graphiques de Montréal et à l'Université de Montréal, où il obtient une maîtrise en littérature. Il publie Jour malaisé en 1953 et Otages de la joie deux ans plus tard. Il voyage ensuite en Europe de 1956 à 1962 et suit des cours au Collège de France et à la Sorbonne. En 1962, on lui décerne le prix du Club des poètes pour Le Temps premier. De retour au Québec, il mérite le prix Du Maurier, le prix de la province de Québec et le PRIX LITTÉRAIRE DU GOUVERNEUR GÉNÉRAL pour l'Ode au Saint-Laurent, parue en 1963. Il est à nouveau récipiendaire du prix de la province de Québec en 1967 pour Le Premier Mot. Il enseigne alors au collège militaire, à Saint-Jean-sur-Richelieu. Il...
28 poezii, 0 proze
tempo naturale
de Ottilia Ardeleanu
aerul acesta infestat cu iubire mușcă limbile unui ceas pieptul tău se întrece cu timpul nu-l mai pot întoarce în douăzeci de rânduri m-am născut pentru tine am tot și nimic din viață ascult...
Amadeu ! Cel mai cum-se-cade leu:
de George Asztalos
de la o vreme interceptezi numita dragoste ca pe o baie sau un somn de frumusețe nimic altceva regenerezi mașinal naturalețea unei superbii arhicunoscute sunt momente de o drăcie angelică și cu atît...
Ștefan Augustin Doinaș, Mistrețul cu colți de argint - analiza invarianțelor
de holobaca gheorghe
Ștefan Augustin Doinaș, Mistrețul cu colți de argint – analiza invarianțelor ,,Nu există o formă capabilă de a fi percepută decât acolo, unde se conturează un raport sau un acord, o linie de forță, o...
A te BIANCOLINA GIOIA MIA
de Ada Negri
Io vedo - nel tempo - una bambina. Scarna, diritta, agile. Ma non posso dire come sia, veramente, il suo volto: perché nell\'abitazione della bambina non v\'è che un piccolo specchio di chi sa...
Scripturalul destin al damnării
de Dragoș Vișan
Scripturalul destin al damnării Pe Ion Caraion îl vindem și-l damnăm gratis îl ostracizăm din literatură făcând pe placul oricărui gazetar pus să-l înfiereze îi scoatem scrierile la mezat literar cu...
Actul I
de Paul Bogdan
Actul I Personaje: -Eu pe scenă, șezând pe un scaun auster cu trei picioare, fără spătar ce are natură morfonemă. Într-un colț întunecat al scenei se vede un computer. Sunt îmbrăcat în redingotă...
În Eden, Adam nu avea conștiință
de Ionescu Miki-Dan
În Eden, Adam nu avea conștiință de Dan Ionescu Comunicarea cu Dumnezeu asigura totul. Conștiința a apărut după greșeală, ca o sumă a cunoștințelor, și influența ei va eroda în timp, biologicul,...
Cenaclul Agonia.ro – 18 Iunie 2006
de Florin Hălălău
www.radiolynx.ro:9500/stream LIVE NOW!!! Vă invităm să ascultați LIVE pe Internet cenaclul de la Café Deko. Pentru a accesa emisia puteți folosi WinAmp , opțiunea \"Play Url\" (Ctrl - L) și...
Lo sguardo del tempo
de Taisia Mihaila Negru
niciodată nu m-am agățat de viață ca acum când îi sunt fruct rătăcirii într-o încăpere spoită cu lapte numeri în aurul din păr arginții și-mi amintești că am băut deja trei cupe de prea mult of nu mă...
Argonautul umbrelor de aur
de Luminita Suse
Lui Doru Fedorovici teluric tempo sub călcâiul ierbii viscolite ape freatice primenind giulgiu pentru inimă de argonaut nava lui e în derivă sub mări de piatră opalul dromofob cristalizat în oasenava...