"sunt parasit" – 21762 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
Delicventa_juvenila
M-am nascut, exist, dar cine sunt? [ancheta sociala]
de oricealtceva
Gabriela David
Sunt un fluture, azi ma ascund in coltul meu, parasita; maine zbor spre cele mai albastre si inalte clipe efemere. Sunt un vers, azi necitit si parasit pe-o coala orbitor de goala; maine, un castel de ganduri si patimi adanci. Sunt a nimanui cand versul parasit asteapta singur un suflu; sunt a tuturor cand castelul de ganduri se izbeste de ecoul unor pasi. Astept ecoul pasilor vostri. adresa mail:gabriella_cnx@yahoo.co.uk
34 poezii, 0 proze
Panainte Sveatoslav
Sunt născut pe 28 Mai 1984 în orașul Hîncești Republica Moldova. În anul 2002 am absolvit Liceul Teoretic din satul Lăpușna în care mi-am petrecut copliăria. În August 2002 am susținut cu brio examenele de intrare la Universitatea de Stat din Moldova Facultatea Relații Internaționale Științe Politice și Administrative specialitaea Administrația Publică, obținînd un loc la buget. În Iunie 2006 am absolvit Facultatea susnumită obținînd titlul de licențiat în Administrația Publică tilul licenței fiind “Administrația Publică Locală fundament al puterii locale".In periaoda anilor de studenție am fost membru al partidului social liberal și în perioada Septembrie 2002- Martie 2005 am participat activ la viața politică din Republica Moldova activînd mai mult în capitala Chișinău. În 2005 cînd s-a produs actul de trădare al dlui Serebrian care ne-a promis ca nu va vota un președinte comunist, eu și alși membri de partid în număr aproximativ de 50-100 de oameni am părăsit partidul și nu am mai...
108 poezii, 0 proze
Cristian Tanasescu
Sunt un roman canadian si locuiesc la Montreal, un oras multietnic cu ierni lungi si enervante, un megalopolis in plina vibratie inconjurat de minunate parcuri, totul dominat de un munte numit Mount Royal, de la care-si si trage numele de Montreal. M-am nascut intr-un sfarsit de octombrie in anul 1966 atunci cand toamna plangea cu frunze galbene peste parcurile din orasul Ploiesti, oras unde am trait pana la varsta de 34 de ani cand am parasit definitiv Romania. Ca roman cred ca Eminescu este cel mai mare poet al lumii iar Bacovia imi este cel mai drag prieten. Pana in decembrie 2004 nu am scris niciodata un rand macar, am inceput s-o fac insa pentru ca scriindu-mi gandurile in limba romana ma pot apropia mai mult de Romania, tara pe care o iubesc foarte mult si pe care o voi purta mereu in inima mea.
21 poezii, 0 proze
Petru Anghel
Întors de ani buni în locurile pe care, de drept, de suflet și de dor nu le-a părăsit niciodată, poetul Petru Anghel, născut la 4 aprilie 1931 în comuna Ciugud, județul Alba, se află într-o postură ușor inedită, în fața unui bilanț de moment, dictat mai mult de cifra rotundă a anilor împliniți, decât de elanul creator, nestins încă, neostenit în cuvântul scris, cu aceeași sfială în glas și în mers pe care i-am admirat-o întotdeauna. „Sunt poetul neștiut al unui sat,/sunt chiar satul neștiutului poet/unu-n celălalt adânc, îngemănat/cum de sunet clopotul, încet, încet,/se topește într-un imn nemaiîncîntat.” Poezia alunecă în timp înapoi, la chipul neșters al părinților, creionați cu nostalgie și naturalețe în curgerea timpului, simplu și duios, ca într-o icoană de suflet la care te închini cu drag: „Acasă, cu muma și tata, mereu să mă nasc în April,/ când cerul grădinii e gata/ de păsări cu limpede tril.” Liceul teoretic „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, urmat între anii 1942-1950, a...
1 poezii, 0 proze
Lupu Radu
Prin voia Domnului, în seara zilei de 16 decembrie a anului 1977, am privit în jurul meu. Era primul meu pas în viața aceasta. Ca un Părinte plin de iubire, Domnul m-a însoțit de-alungul pașilor mei, ajutându-mă să cresc. să prind rădăcini, să fiu mai înțelept decât ieri și mai puțin înțelept decât mâine. Pe la vârsta de zece ani am simțit nevoia să nasc cuvinte, nevoie ce nu m-a părăsit nici în prezent. Nu de mult, când Domnul a bătut la ușa mea, această nevoie s-a reorientat, astfel încât am decis să-mi dedic cuvintele trecătoare Cuvântului Veșnic. Sunt student la Facultatea de Teologie Ortodoxă, secția Teologie Socială. Am ales această cale spre a lupta pentru cei pe care oamenii i-au părăsit. În final, multe cuvinte aș putea așterne, dar nici un cuvânt nu ar putea să mă descrie, să mă picteze așa cum sunt.Descoperiți-mă printre rânduri, în poveștiile mele.
3 poezii, 0 proze
VIOREL MUHA
Da, exist! Și dacă exist, pot constata că mai există și alții. Și am costatat că mulți sunt mai buni ca mine. Nu sunt stea, nu sunt fulg de nea, nu sunt nici primăvară, dar nici toamnă. Prin venirea mea pe lume, probabil că ursitoarele au uitat, ieșind pe coșul casei, din fiecare lucru din lumea asta câte o minusculă urmă, ca apoi să mă ostoiesc a le înțelege și descifra. Așa că am reușit cât de cât să înțeleg și să învăț, mai mult sau mai puțin, mai bine sau mai rău, că trebuie să știu… mai bine ce-am învățat! Am învățat să învăț mai întâi, căci nimeni nu-i din început născut a ști! Am învățat ce-i fierbințela focului, arzându-mă de câteva ori cu flacăra iubirii. Am învățat să nu suflu în jăratec prea tare și de aproape, căci pot orbi de scânteile care sar din el. Am învățat ce-i răceala gheții, atunci când fără nicio remușcare, am fost părăsit sau ingnorat. Am învățat ce-i bunătatea, gustând ce-i dat să iasă din pământ, trudit sau din gura celui care știe ce-i bun în lume, punând în...
10 poezii, 0 proze
Jean-Jacques Rousseau
Intre 1750 si 1757 scrie “Discursul”, “Al doilea Discurs” , “La Nouvelle Heloïse”, “Emil”, “Contractul social” si “Scrisori catre d’Alembert”. Inca de la aparitie, cartile sunt confiscate sau interzise de catre autoritatile Republicii Geneva sau cele franceze. Drept urmare, in 1763 renunta la cetatenia geneveza si dupa ce urmeaza un periplu pentru a-si pierde urma, se casatoreste cu fosta sa guvernanta, Thérèse Le Vasseur cu care avusese 5 copii, toti parasiti in camine pentru copii. Redacteaza “Confesiunile”, “Dialogurile” si “Reveriile”. La 28 iulie 1778 moare la Ermenonville si in 1794 Conventia Revolutionara Franceza transfera ramasitele pamantesti ale ilustrului filosof in Panteonul francez.
5 poezii, 0 proze
Cristian Zeletin
Sunt un experimentalist însă nu și un oportunist. Primul bungee jumping nu m-a oprit să-l fac și pe-al doilea, așa s-a justificat căsătoria mea. Când am sărit prima dată cu parașuta am spus că n-o s-o mai fac niciodată, cu toate acestea am făcut 2 copii. Dacă aș spune prea multe despre cărțile pe care le-am scos lumea ar căuta să mă judece, eticheteze, după editurile care m-au publicat, după recenzii, după lungimea cravatei, după ascuțimea nodului din gât, după cât de lung mi-e părul, chiar și ăla de la subsuoară. Și-ar scufunda privirile adânc în oglinzile Google-ului și atunci vor trimite vânătorul cel iscusit să scoată inima frumoaslor mele creații, deși, slavă Domnului e loc pentru toată lumea. Am terminat la Iași Facultatea de Cibernetică. Am cunoscut destui informaticieni care își iau un aer de superioritate datorită cunoștințelor lor. Informatica e doar o unealtă. Nu te face cu nimic mai presus decât pensionara din Cișmigiu care mânuiește andrelele sau croșetează. Lumea mea...
2 poezii, 0 proze
Cristi Suciu
Nu sunt o păpușică pe bază de arc. Vreți să faceți ceva pentru mine ? Faceți infarct !!! ( Paraziții )
33 poezii, 0 proze
Nistor Iulian
BIOGRAFIE AM VÂRSTA DE 46 ANI, SUNT ABSOLVENT AL FACULTÃȚII DE TEHNOLOGIA ȘI CHIMIA PRODUSELOR ALIMENTARE ȘI TEHNICÃ PISCICOLÃ, SECȚIA PESCUIT OCEANIC, DIN CADRUL UNIVERSITÃȚII ,, DUNAREA DE JOS''- GALATI, PROMOȚIA 1984, AM NAVIGAT TIMP DE TREI ANI PE APELE OCEANULUI ATLANTIC, COASTA DE VEST A AFRICII, PE NAVELE DE PESCUIT OCEANIC, IAR PE DATA DE 8 NOV. 1986, IN URMA UNUI ATAC PIRATERESC, AM LUAT HOTÃRAREA DE A PÃRÃSI DEFINITIV OCEANUL, CU TOATE CA PE DATA DE 17.01 A ACELUIAȘI AN LA ORELE 15.40, ORA LOCALÃ, AM FOST BOTEZAT LA TRECEREA ECUATORULUI, INTRÂND IN POSESIA UNUI CERTIFICAT PRIN CARE AM DEVENIT LUP DE MARE. DIN ANUL 1987 AM PROFESAT CA INGINER PISCICOL LA O FERMÃ DIN JUDEȚUL VASLUI , IAR IN URMA EVENIMENTELOR DIN DECEMBRIE 1989, AM LUCRAT 4 ANI IN ÎNVÃTÃMÂNT, 6 LUNI AM LUCRAT CA INGINER PISCICOL IN DELTA DUNÃRII, CÂND, BÃNUIESC, GRAȚIE SINGURÃTÃȚII SÃ SE FI INFIRIPAT ȘI O CHEMARE SPRE MEDITAȚIE ȘI FILOZOFARE, ESTOMPATE DE CÃSÃTORIA MEA, ÎNCA DIN 1988, CARE DIN MOTIVUL...
80 poezii, 0 proze
sunt parasit
de grinczveig daniel cosmin
sunt părăsit,dar nu pot să fiu disperat, chiar de aș vrea, că n-am mai încercat, aș plânge, cum plângea sărmana bunica, mi-aș smulge din cap toată chica. dar nu pot; să nu fi pus iubire? asta nu-mi...
sunt trist
de Calin Radu Comlosan
sunt tist ... asa de trist ... foarte trist sunt dezamagit ... asa de dezamagit ... foarte dezamagit sunt parasit ... sunt uitat ... sunt pedepsit sunt chinuit ... sunt cumplit ... de trist
Azi sunt rau
de Horomnea Nicu
Azi sunt rau. Tot ce fac azi e cauza pedepsei de maine Cand voi tremura ca un soarece in ghearele pisicii. Azi sunt rau. Pieptul mi-l despic in doua si-mi ratacesc ochii printre organe cautandu-mi...
Abyaneh
de Ovidiu Mantaluta
Sunt părăsit Ca o fântână Seacă Mai sec, mai van E doar deșertul Mort Un cort Un cântec trist De beduin Mă-neacă Privirea mi se-ntunecă, Și iar Mă tot gândesc La mine Și la noi Cum despletită Alergai...
cu privirea agățată-n cui
de Andrei Balan
toate bisericile sunt părăsite clopotele lor bat la masa tăcerii mereu cu un scaun gol pe care să mă așez să îmi înalț zmeele pierdute între direcția de propagare a vieții și unghiul morții încâlcite...
Legea este foamea
de Silviu Somesanu
Sunt mai lup decât lupii din haită legea este foamea, satele de munte sunt părăsite, în păduri turmele sunt tot mai rare. Împreună am rămas să urlăm la lună, începe să ne trădeze mirosul, urme nu mai...
poem pentru flori înghețate
de FLOARE PETROV
grădinile sunt triste de amărăciune scriu un poem pentru flori înghețate sub pielea mea pulsează un tăciune lacrimi mari au stins flăcări romanțate. este ceață groasă și burnițează vântul aspru bate...
Fără speranță
de Liviu Florin Căpitan
resimt asupra mea povara nedreaptă a singurătății, sunt părăsit de mine însumi, de un suflet pe care corpul nu-l mai încape, ce doreste-alinare vrând deseori să scape din chinul dureros de-a sta o...
Modestia orbului
de Gelu Bogdan Marin
Stânca muntelui privind către larg Lume opacă...ori eu sunt orb Când ziua începe ca un gând difuz Ce mă poate domestici Câte nu știu...sau sunt prea uituc? Cruzimea unui râs nebun Îmi poate calcina...
