"sunt o ruină" – 21762 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
Delicventa_juvenila
M-am nascut, exist, dar cine sunt? [ancheta sociala]
de oricealtceva
MAMondea Adrian
un fel de selfie... transcendentar. Cuvintele conturează. Cuvintele se conturează, dau naștere, un fel de „țesut” complex, învăluind stările, învăluind emisferele. Cuvintele se „regândesc” adesea într-un minunat vortex al trăirilor, coborând discret pe locurile intime, pe acea bandă a sufletului blocat în vibrație (...și distanța necesară pentru încă o sublimă respirație). Să fie poezia un spațiu vital al regăsirii? Sinele unui paradox în care am visat să avem o altă viață? Poate de aceea „curțile” noastre interioare nu ne aparțin. Nu au granițe. „Aleile” au devenit locuri de joacă, un panteon în jurul căruia nu există decât propriile noastre dorințe, senzații, eul creator și impactul psihic al nuanțelor. Dacă ar fi să investesc într-un selfie având ca fundal un joc teribil de ieșiri de urgență, unde „enclavele” intimității mele ar triumfa în ciuda mâinilor goale, aș putea, stenic, rupe marele pas al subconștientului, despărțit de oracole. Doar gândurile sunt umbrite de pleoape. Așa...
245 poezii, 0 proze
GSGabriela Savitsky
Cu numele administrativ Gabriela Doina Popescu, cu numele secret și drag, Gabriela Savitsky, cu care încearcă împărăția cuvintelor, nu cu intenții neapărat cuceritoare ci, mai degrabă, cu acelea de a o adânci și a o face sonoră. Nu există, cred, întrebare mai chinuitoare pentru omul trăitor pe pământ, sub stelele de la facerea lumii, decât cea asupra rostului propriu. Ce aduce prezența lui, în plus? Ce are de făcut pentru a nu supăra ursitoarele și norocul? Unii își află răspunsul cald și oarecum liniștitor în rutina vieții zilnice în care se așează ca lutul rece în matrița pentru cărămizi crude. Cărămizi care trec prin focul evenimentelor și construiesc, cuminți, zidul omenirii, năzuind să ajungă la cer. Sunt alții mânați de-o dorință stăruitoare și neliniștită. Sunt cei care vor să afle, vor să înțeleagă, vor să-și explice, vor să spună și altora. Sunt cei pe care viața proprie nu-i încape. Fără fals orgoliu ci cu multă umilință, trebuie să recunosc a mă prenumăra printre aceștia....
28 poezii, 0 proze
Rodica Badea
Sunt o adolescenta de 16 ani la Lic. Ion Barbu, Bucuresti. As putea spune ca sunt simpatica, roscata cu ochi caprui, romantica si o mare devoratoare de poezie.
5 poezii, 0 proze
dragu costel
Sunt o persoana in generel normala.Sunt romantic si fosrte sensibil....... alceva ce pot sa va mai spun nimic......
1 poezii, 0 proze
Dumitru Ileana Mirabela
Sunt o romantica incurabila
3 poezii, 0 proze
Cristina
Sunt o fata sincera ,am 14 ani imi place sa ascult muzica si sa ma gandesc la persoana iubita si sa citesc poezii ,cateodata sa si compun
26 poezii, 0 proze
Dan Bunica
Sunt o rapida strafulgerare in universul monstruos de mare
1 poezii, 0 proze
pavaluca vasilica mugurel
sunt o pata de sange care vorbeste
6 poezii, 0 proze
porceanu alexandra
Sunt o sufletica de 17 ani, careia ii place poezia, natura, poetul preferat este Eminescu datorita complexitatii poeziilor sale.
9 poezii, 0 proze
iulian
Sunt o picatura de ploaie strivita intre pleoapele tale grele de visuri. Sunt un gand hoinar, ratacit in parul tau, roua diminetii tarzii incendiate de soare, secunda boaba de nisip cazuta in clepsidra fara de sfarsit.Sunt firul de iarba peste care treci acum grabita, sunt frunza pe care o tii ingandurata intre degete!Sunt raza de soare care iti mangaie privirea, sunt ultima silaba pe care as dori sa o rostesti inainte de a visa si primul tau gand... Iubita mea, ochii tai deschid spre mine universuri, zambetul tau ma imbata de o betie cereasca. Atingerea ta e pentru mine curcubeul, sarutul tau... sfarsitul unei lumi si nasterea alteia. Iubita mea esti vis si... durere...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta alaturi de tine, nu mi-as dori alta. O clipa sa ma privesti, sa-mi zambesti, sa ma atingi, sa ma saruti. Te mai astept o viata... Si ce altceva as mai putea sa iti ofer decat doi ochi caprui, frumosi si un zambet cald, care sa-ti calauzeasca pasii zi de zi! Cred ca o sa va placa...
19 poezii, 0 proze
sunt o ruină
de Ștefan Petrea
alergai cu noapte spre mine ca spre un dumnezeu futăcios erai doar o coastă din mine din mine os mi-am pus osul la treabă trebăluind prin minuni și-un țipăt se va naște peste nouă luni intenționez să...
antibiotice. ruina
de Ștefan Petrea
Eu, în plinătatea unei singurătăți carnivore mănânc din palma cerșetorului milă nu cer iertare pentru tăcerile mele la cafea storc țâța Nemuririi pentru puțin lapte praf prin orificiul clepsidrei...
Victima timpului
de Vaduva Stefana
Sunt o ruină, Secată de gol,iar golul mă umple de moarte- Și simt cum mă sting, Ruină de dor,când tu pășești mai departe. Sunt o epavă, În gol scufundată și golul m-apasă ușor- Și-mi plâng tinerețea,...
Recviem
de Aurel Sibiceanu
Tu ziceai că am o mireasmă de antice cărămizi, eu ziceam că prin mine trec atâtea omizi ne-bănuite de fluturi, atâtea poteci pentru singurateci. Minunată Femeie... numai tu știi să pui oșteni pe...
Mostenirea
de Rosca Florin
Moștenirea Cetatea! De fapt este doar o ruină, o îngrămădire de pietre, ce cândva au fost șlefuite și potrivite fiecare la locul lor de tot felul de oameni. Așa o știu și părinții mei și probabil au...
ALB
de kid ender
Am deschis ochii. Sunt nedumerit. Dar ciudat, sunt liniștit. Mă uit de jur împrejur. Și atunci mă lovește culoarea. Totul, dar absolut totul este alb. Totul este acoperit cu o pată de alb. Clădirile...
viaggio (1)
de Ela Victoria Luca
plec din mine. urmez calea inocenților. ei îmi amintesc o romă în care timpul se sinucide. picioarele mele supuse, mersul vertical, rece. oameni din care ies încontinuu spirite zidurile miros a...
Aurel Sibiceanu și Priveliștile Scribului
de florin caragiu
Volumul „Priveliștile scribului”, de Aurel Sibiceanu (ed. Tiparg, 2007), se dezvoltă în registru dominant romantic, investițiile sentimentale și onirice, tablourile de natură, încărcătura metaforică,...
Oboi scufundat
de Salvatore Quasimodo
Avară pedeapsă, întârzie darul tău în acest ceas al meu de suspinate abandonări. Un oboi înghețat silabisește iar bucurie frunzelor necăzătoare, ce nu-s ale mele, și uită; în mine se face seară:...