"streșini și porți" – 4837 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
ȚCȚuțuianu Miruna - Constantina
Nume și prenume: Țuțuianu Miruna - Constantina Data nașterii și locul: 18 februarie 1993, Onești E-mail: miruna.tutuianu@yahoo.com Autoare a volumului "Miruna e la străini" Ed. Grinta, 2010 Premiul Festivalului Internațional de Poezie, Sighetu Marmației, 2009 Premiul II - Festivalul "Primăvara Poeților" 2009 și altele Arii de interes: dans, poezie, psihologie, muzica
1 poezii, 0 proze
JSJon Silkin
John Silkin s-a născut la Londra în 1930.Urmează studiile la colegiul Wyclieffe și Dulwich.Jurnalist în anul 1947 iar după terminarea stagiului militar,lucrează ca muncitor apoi profesor de engleză pentru studenții străini.Își completează studiile universitare de engleză la Universitatea din Leeds pe care o absolvă în 1962. Volume publicate: -1954-Împărăția liniștită -1958-Reordonarea pietrelor -1961-Natură cu om -1965-Poeme noi și selectate -1966-Iarba din Amana -19671-Principiul apei -1974- Micul paznic al timpului -1976-Psalmii și prada lor -1980-Poeme selectate -1980-Gurney, o piesă în versuri -1985- Pășunea corabiei -1987-Poezia omului angajat-antologie -Fondator și conducător al revistei literare STAND MAGAZINE jon Silkin este și un reputat critic literar, publicând o carte despre poeții primului război mondial. Premiul Geoffrey Faber Memorial Prize pentru volumul Nature whit Man.
0 poezii, 0 proze
Maruca Pivniceru
Școala centrală de fete, 1950, Facultatea de instalații - Institutul de Construcții București, 1956, ICAB - inginer mecanic șef și organizator de întâlniri cu parteneri străini, 1956 - 1967, IAPIT - Ministerul Turismului, 1967 - 1985, pensionară, peste 500 articole de presă publicate ca publicist colaborator la: Plai străbun, Cronica fundațiilor, Diplomat Club, Portal Măiastra Tg Jiu, etc. Cartea \"Doamne, ce Doamne!\", 2008, volum de interviuri cu personalități feminine de prim rang din diverse domenii de activitate din România. Membru club UNESCO,București, Membru Asociația de prietenie România - China.
5 poezii, 0 proze
Mircea Popovici
Mircea Popovici (n. 21 aprilie 1923, București) a fost unul dintre primii poeți din grupul literar “Albatros” și din mișcarea bucureșteană postavangardistă a deceniului al cincilea din secolul XX. "A frecventat, la indemnul prietenului sau Constant Tonegaru, cenaclul "Sburatorul" al lui E. Lovinescu, unde a citit in citeva rinduri. Lupta apoi in cel de al doilea razboi, ca ofiter. Debutul este inlesnit de premiul pe care i-l acorda, lui si lui Geo Dumitrescu, Fundatia "Regele Mihai I". Nu-i de colo, daca tinem cont ca din juriu faceau parte Tudor Vianu, Perpessicius, Camil Petrescu, Vladimir Streinu, Serban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Ion Biberi si Petru Comarnescu. Cartea, aparuta in 1946, s-a numit Izobare si l-a inscris pe Mircea Popovici printre reprezentantii generatiei care ulterior a fost numita "a razboiului". Alaturi de Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru, Mihail Crama, Ben Corlaciu si de alti scriitori grupati in jurul revistei "Albatros", el a adus...
3 poezii, 0 proze
ABAttilio Bertolucci
S-a născut în 1911 la S. Lazzaro (Parma). A urmat facultatea de drept, pe care o abandonează pentru a se înscrie la aceea de Litere din Bologna. Predă istoria artei la Parma, colaborând, la reviste precum „Letteratura”, „Circoli”, „Corrente”. Din 1939 va înființa și dirija colecția de poeți străini „La Fenice” a editurii Guanda. După război se mută la Roma, unde lucrează pentru programul III la Radio și colaborează la cotidianul „La Repubblica”. Debutează cu placheta Sirio, Parma, 1929. Celelalte volume sunt: Fuochi in novembre, 1934; La capanna indiana, 1951; Viaggio d\'inverno, 1971; La camera da letto, 1984. A îngrijit antologia, Poesia straniera del Novecento (1960). Asumându-și conștient „o muză minoră”, Bertolucci pare să refacă o tradiție a poeziei italiene din secolul trecut, trimițând la pastelul carduccian și la „idila” leopardiană; dar tot acest epigonism programatic „răspunde unei tematici închisă voluntar într-un autobiografism elegiac și defensiv” (Pier Vincenzo...
0 poezii, 0 proze
Garabet Ibraileanu
Teoretician al curentului poporanist, critic literar si romancier, se naste la Tg. Frumos, Iasi. Obtine reyultate exceptionale la invatatura, atât la gimnaziul din Roman, cât si la Liceul \"Codreanu\" din Bârlad. Este apoi student al Universitatii din Iasi si al Scolii Normale Superioare, profesor la Universitatea ieseana, Facultatea de litere. Critic literar de mare valoare, patrunde adânc in operele scriitorilor. Volume reprezentative: \"Scriitori si curente\", \"Opera literara a d-lui Vlahuta\", \"Note si impresii\", \"Scriitori români si straini\", \"Studii literare\". E unul dintre temeinicii cunoscatori ai operei eminesciene. Remarcabila e sinteza \"Spiritul critic in cultura româneasca\" (1909). Ne-a mai lasat o serie de cugetari \"Privind viata\" si un roman analitic \"Adela\" (1933), care a fost reprezentat pe scena si ecranizat. Se stinge in 1936 la sanatoriul \"Casa Diaconeselor\" din Bucuresti. Urna cu cenusa disparutului e depusa la Cimitirul Eternitatea - Iasi.
1 poezii, 0 proze
Vladimir Streinu
Vladimir Streinu (23 mai 1902 - 26 noiembrie 1970) a fost un autor, critic literar, deputat, estetician, istoric literar, pedagog, scriitor român. Vladimir Streinu, pseudonim al lui Nicolae Iordache (a mai semnat și Apollonius), s-a născut în comuna Teiu, din județul Argeș, ca fiu al lui Șerban Iordache, din neam de moșneni, agricultor foarte avut, și al Leancăi. A absolvit școala primară din satul natal în 1912, după care intră la Liceul I.C. Brătianu din Pitești, unde promovează primele patru clase. În anul scolar 1916/1917, prin suspendarea cursurilor pe teritoriul țării, ocupată de trupele germane, întrerupe școala și se refugiază în Moldova. În aprilie 1917, la 15 ani, declarându-se mai mare ca vârsta, se înscrie voluntar în armată. Va fi repartizat la Regimentul 29 infanterie, compania 10, Dorohoi. Între 1 octombrie 1917 - 21 iunie 1918, a urmat cursurile unei școli militare, primind gradul de sergent. Lăsat la vatră, timpul petrecut în armata i se socotește o clasa, a V-a, iar...
5 poezii, 0 proze
MNMarta Novice
Născută la poalele Apusenilor, ruptă la adolescență și dusă prin lume, cunoscînd alte popoare, trăind printre străini, mă întorc mereu cu dragoste acasă, adică acolo unde se vorbește românește. Întodeauna am fost și am rămas o Novice. martanovice@yahoo.com
2 poezii, 0 proze
GVGeorgiana Vasiliu
M-am nascut in orasul Dunarean de la capatul lumii intr-o zi torida de vara in luna ciresarului - si am crescut leganata de un milion de vise in tara posibilitatilor limitate- Dar am ajuns pe celalalt continent, am terminat o facultate de psihologie si am invatat ce inseamna sa traiesti printre straini.
7 poezii, 0 proze
ABAureliu Busuioc
Aureliu Busuioc (n. 26 octombrie 1928, Codreanca, raionul Strășeni) este scriitor, dramaturg și ziarist. Este redactor-șef la ziarul \"Tinerimea Moldovei\" și redactor-șef adjunct al revistei \"Chipăruș\". În 1977 a fost secretar al Consiliului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Debutează cu placheta de versuri pentru copii \"La pădure\" (1955). În același an îi apare culegerea de poezii satirice \"Prafuri amare\". Este autorul romanelor \"Singur în fața dragostei\" (1966), ecranizat la Moldova-film , \"Unchiul din Paris\", \"Pactul cu diavolul\",, Spune-mi Gioni, al pieselor \"Radu Ștefan - Intâiul și Ultimul\", \"Și sub cerul acela\". Este de asemenea autor al mai multor scenarii de film. Între 1977-1986 a fost secretar al Uniunii Scriitorilor, dar a fost dat afară pe motiv că nu a plătit cotizația de membru. Opere * La pădure, 1955 * Prafuri amare, 1955 * Piatra de încercare, 1958 * Firicel de floare rară, 1961 * Dor, 1962 * Poezii, 1964 * Singur în fața...
9 poezii, 0 proze
streșini și porți
de marin badea
în câte frustrări se măsoară dragostea, în câți pași, câte sărutări și câte alte nimicuri doamne, uite-mă galben și moale ca aerul rarefiat, la amiază numai semafoarele râd, când plouă, când plouă de...
adagio - 19
de marin badea
fără vise dormea orașul prăbușit în rigole și doar ferestrele mai sclipeau verde, cât un mugure abia plesnit suflete, dă-mi mâna ta, îmi ziceai, e posibil să te rătăcești printre atâtea vitrine,...
Ziua în care iepurele era plecat de-acasă - 38
de marin badea
Ca florile făcute de ger este privirea ta ce mușcă din luciul ferestrei, ca și când de ani s-ar scutura, direct de la picioare, păduricea de salcâmi, triajul vechi și coliba părăsită până și de...
toate celelalte nimicuri
de marin badea
sunt atât de bine, iubito, de parcă urmează să mor nu îmi mai pasă de păsări și porți, nici de aer și streșini sufletul stă cu toate frunzele prăbușite, direct în cămașa de forță bine ca mai încap în...
adagio - 16
de marin badea
o să înverzesc, draga mea, ca un gușter, începând de la picioare și gât muguri îmi vor plesni din vârful degetelor, iată-le cum orbecăie, descoperindu-te fărâmă cu fărâmă, parc-ar purta un strat...
Ziua în care iepurele era plecat de-acasă - 44
de marin badea
Ziua ar putea să moară la fel cum mor opaițurile, puse pe zidurile dinspre icoane, împrăștiind în jur un fum subțire și negru, ca și când și-ar da sufletul. Așa ar putea muri ziua, pe nesimțite, ca...
Ziua în care iepurele era plecat de-acasă - 21
de marin badea
Înserarea se coboară pitică, furișându-se precum un pisic, printre nuielele grădinilor, la prima vânătoare de grauri. Calcă moale printr-un septembrie tulburat și roșu-n obraji, semânând cu fetele...
Taina nuntii
de Anisoara Iordache
boabe de gheață la streșini și-n gând- luna rasfiră salba. * hornul impletește din aromă de mere coapte scara sper cer. * ieri era de-ajuns să te chem.- azi te caut pe cărări sub frunze. * din...
Poezii
de Mihai Ciobanu
Copilării vă aştept pe acoperiş lîngă cocoşul magic din lemn dulce (care păzeşte casa de rele) la o porţie de pîine prajită unsă cu unt linsă cu usturoi pe de-asupra pentru a alunga strigoii din...
Aniversarea
de alexandru petria
Era o vară călduroasă ca oricare alta în Deania și ei se întorceau de la un meci de fotbal. Jucau odată pe săptămână cu prietenii, vinerea, când închiriau terenul pentru două ore. - Clau, băgăm o...