"stingand lumina" – 5603 rezultate
0.02 secundeMeilisearchBangau Cristina Simona
hmm... i can be whatever you want me to be... ...ador zilele de toamna tarzii, in care simt ca e ultima zi cu soare care va mai exista... cred ca intr-un final vom ajunge cu totii sa suferim de depresii, degradandu-ne treptat, pentru ca aceea entitate suprema sa poata savura momentul in care ne vom autodistruge prin combustie interna... imi place teatrul de calitate, lectura, intr-o zi in care s-a intrerupt electricitatea din cauza furtunii, la lumina unor lumanari pe cale sa se stinga. imi place sa cred ca exista sfarsitul lumii... lipsit de paradis totusi. as vrea sa pot crede in basme cu creaturi fantastice, in care mai exista o farama de speranta in zambetele schingiuite de caldaramurile mizerabile. cand voi simti prima urma de fericire adimensionala, nedistorsionata, ma voi arunca de pe o stanca, in speranta ca voi reusi sa strang in gheare, nemurirea. pana atunci, iubesc...un nu stiu ce, nedefinibil, pe o margine de banca deformata de imaginea soarelui oglindit in ghetarul pe...
1 poezii, 0 proze
marius_sticland
viata mea e un film
9 poezii, 0 proze
Andrei Stîngă
M-am născut, trăiesc, văd eu ce fac în continuare.
2 poezii, 0 proze
krista lurtz
....tic-tac-ul sleampat al ceasului imi zgirie auzul ...........suna prea tare, sau mi se pare mie?...... .......... in urechea stinga imi zvicneste tic-ul.....in urechea dreapta tac-ul provoaca ecouri prelungi.... suna fals ...... ...la fel de fals pe cit de falsa-i ora...... ...ora e falsa la fel de falsa pe cit de fals e timpul..... ..... timpul e fals la fel de fals pe cit de falsa-i lumea....
23 poezii, 0 proze
LLLizard Lizerd
Nu am îndrăznit, pâna acum să le "expun" si mă refer aici, bineinteles, la poezii.Iertați-le dacă sunt stîngace căci, deși vin de pe căi iîntortocheate, nu sunt prea multe drumurile pe care le-au străbătut.
3 poezii, 0 proze
Morais, Marcus Vinicius Melo de
Vinicius De Moraes, pe numele întreg Marcus Vinicius de Melo Morais, s-a născut la Rio de Janeiro în 1913. Licențiat în științe juridice, a poetul a studiat literatura engleză la Oxford, a fost cenzor cinematografic, critic, teatrolog și diplomat, profesie pe care a avut-o aproape întreaga viață. El a fost ultimul și poate cel mai strălucit poet al generației moderniste, debutând cu versuri pompoase, încărcate cu ornamente. Rosario Fusco relevă în el \"veselia sadică pentru păcat și plăcere\", acuzându-l de a fi autorul unei poezii care ține de Dumnezeu și de diavol. Este în prima fază un poet patetic, nebulos, sensibil și mistic dar renunță la această recuzită pentru a se apleca cu mai multă profunzime asupra cercetării ființei umane. Bântuit de neliniști fecunde, mereu nemulțumit de ceea ce realizează, poetul s-a aflat în permanentă renovare a artei sale poetice, atingând culmi nebănuite de frumusețe artistică.
0 poezii, 0 proze
Morais de, Marcus Vinicius Melo
Vinícius De Moraes Vinicius De Moraes, pe numele întreg Marcus Vinicius de Melo Morais, s-a născut la Rio de Janeiro în 1913. Licențiat în științe juridice, a poetul a studiat literatura engleză la Oxford, a fost cenzor cinematografic, critic, teatrolog și diplomat, profesie pe care a avut-o aproape întreaga viață. El a fost ultimul și poate cel mai strălucit poet al generației moderniste, debutând cu versuri pompoase, încărcate cu ornamente. Rosario Fusco relevă în el \"veselia sadică pentru păcat și plăcere\", acuzându-l de a fi autorul unei poezii care ține de Dumnezeu și de diavol. Este în prima fază un poet patetic, nebulos, sensibil și mistic dar renunță la această recuzită pentru a se apleca cu mai multă profunzime asupra cercetării ființei umane. Bântuit de neliniști fecunde, mereu nemulțumit de ceea ce realizează, poetul s-a aflat în permanentă renovare a artei sale poetice, atingând culmi nebănuite de frumusețe artistică.
1 poezii, 0 proze
AOAurel Onișor
Aurel Onișor ( n. 11 iunie, 1967, Beclean, județul Bistrița – Năsăud - d. 30 septembrie 1994, Beclean ). Viața și-a petrecut-o la Casa de Copii din Beclean, pe străzile orașului, dar mai cu seamă pe malul râului Someș, prin pădurile din Beclenuț, unde îi plăcea să stea de vorbă cu furnicile, păsările și copacii. O întâmplare petrecută la Casa de Copii din Beclean avea să ne marcheze destinele. Era în 1976, când imensa bibliotecă a Casei de Copii din Prundul Bârgăului fusese adusă cu camioanele și basculată în spațiul clădirii unde astăzi își are reședința Casa de Cultură „Radu Săplăcan”. Într-o zi am pătruns, cu smerenie, în cetatea cărților. Am auzit un plânset de copil dintr-o galerie cu cărți: era Aurel Onișor, strângând la piept „Ceaslovul satelor ” de Esenin. Mai târziu ne-am întâlnit în izolatorul orfelinatului tratându-ne de purici și scabie. Alteori scotoceam în vaste gunoaie cioburi de sticlă colorate sau o bucată de ciocolată. Deseori ne aflam pe coridoarele întunecate unde,...
21 poezii, 0 proze
stingand lumina
de ruxandra steiaru
Cand mama plange, Stiu; Si tata buzele isi frange, E tarziu… Cand intre ei incep Cuvintele sa moara Se pierde o viata-n urma lor Si clipele incep sa doara, Si un copil in mine plange… Si cand ii las...
Dialectica la flacara
de Meda Bittermann
stingand lumina, filozof asezand fara de el intre doua altare cuvantul
Vechi fotografii
de Serban Codrin
Stingând lumina – geamul deschis spre seara de primăvară * Luna lui Cuptor – gâza-alege pe deget partea cu umbră * Nu intra-n casă cu făclia aprinsă – floarea-soarelui * La ce bun munca – dorm...
ospiciul ăsta
de Cristian Munteanu
știu, scriu poeme palide e de la lumina lunii pe care-o ții între dinți ca pe-o bomboană dar n-am ce să fac vine vremea când or să zboare cuvintele din fotografii și va trebui să ne știm după contur...
În propriul ochi..
de corneliu setea
Aș sta pe albul de retină Și-n propriul ochi aș vrea să fiu Dansând cu fire de lumină- Portret al zilei purpuriu. Să privesc, să știu, să fiu acol Unde al lumii chip se-arată, Tăiat de-al clipirilor...
O lacrima inciudata
de Laurentiu Ulici
Sunt batran, batrane, timpul nu ma iarta Anii - nu stiu bine cand - s-au adunat: Mai iubind o fata, mai ratand o carte, Mai plesnind din biciul rasului curat; Mai lovit de soarta, cateodata-n fata;...
cerșetor
de doris
Fiecare a pierdut, pe drumul nostru vechi și surd, Ceva în depărtare. Ne-am înțeles, cu toții parcă, să aruncăm, De pretutindeni, visele. N-avem nevoie și ne-ncurcă, Atât de mult, iluziile. Ne vindem...
Portret
de Laurentiu Ulici
Sunt bătrân, bătrâne, timpul nu mă iartă Anii - nu știu bine când - s-au adunat: Mai iubind o fată, mai ratând o carte, Mai plesnind din biciul râsului curat; Mai lovit de soartă, câteodată, -n față;...
La mine-n inimă
de carmen florescu
La mine-n inimă e întuneric. Luminile pieriră rând pe rând. Nici nu mai văd, de noapte, să deretic Și-o amintire-njunghie un gând. Plecară, rând pe rând, stingând lumina Ca nimeni sa nu simtă c-au...
Rostesc cu limbi de jar în poezie
de Ștefan Petrea
Rostesc cu limbi de jar în poezie Căzând în toamna cea cu unic sens Spre albul ce cu fulgi de nea se scrie Deocamdată plumb trăim intens Ca la necaz cafeaua ne transcrie Clocotitoare,-n a trăi imens...
meandru
de Ștefan Petrea
trec trăitori cu duhurile biete, icoana ta o veselesc și tandru; rostogoliri de clipă-n fald meandru cerneală bând, penița să o-mbete. sub raze-n al fiirii policandru e-o taină-n negre ale tale plete...
frenezie pe Ravel
de bianca marcovici
frenezie pe valsul lui Ravel renaști pentru o perioadă senzații noi pot face tortul de nucă mai ușor soțul meu va împlini 77 de ani! pensia nu-i ușoară, tinerii o vor la 20 de ani e simplu de scris...