"stau de vorba cu luna" – 21261 rezultate
0.04 secundeMeilisearchanunturi_editoriale_evenimente
Anunturi editoriale sau de evenimente.
de Adina Ungur
Flash
Flash este semnalul, motivul sau motorul.
de alice drogoreanu
Jemna Ramona Laura
Luni Sunt singura in camera. De fapt, sunt iar singura...in viata. Pentru a cata oara? Ce rost are sa mai fac fac socoteala? Important acum e prezentul. Scaunele " tac ", nu scartaie nici unul. Cand spui "sunt doar cu mine", in interiorul tau doresti sa fi pronuntat acest cuvant pentru ultima oara. Vrei ca semnificatia, incarcatura lui s-o uiti cat mai repede. Si vin ploi...si sterg o parte din cenusiu. Iar apoi...dupa ploaie rasare soarele si purifica atmosfera. Da...dizolva semnificatia tristetii. Mi-am scos un sandwich si mananc. Ma cauta cineva...dar nu pot sa raspund. De ce? Pentru ca azi doresc sa stau de vorba doar cu "tine", cu trecutul pe care vreau sa-l uit. Pe care faptele-l pastreaza, dar pe care l-am ascuns in mine. Si care m-a facut sa ma simt uneori atat de singura, singura...chiar cand eram inconjurata de atatia prieteni. Trecutul..."taci", as vrea sa-i raspund iritata eului meu! Si totusi el are dreptate. Ar fi fost bun de geolog. Sapaturile lui duc totdeauna la...
2 poezii, 0 proze
Andrea Sofronie
Nascuta in Satu Mare, in primul an – 1990. Sunt eleva la un liceu din Rm Sarat. Nu zic vorbe mari. Dar stau aproape de cuvinte si le intreb de ele si de noi. Am debutat in Revista de experiment literar “Feed Back”, an II, nr 11-12, 2005 Aici nu gasesti părți din mine Sunt chiar eu Întreagă Rotundă Aproape o lună Cu fața umbrită de munte și lumină... myreallity@yahoo.com http://missteq.blog-u.net
16 poezii, 0 proze
diaconu valentin
sub felinarul de la colt azi stau si imi amintesc plangand, cum jurai ca ma iubesti, ca nu ma parasesti, nici gand; cu o mana sterg obrazul, alta pare sa se inchine, cand prin ochii inlacrimati te zaresc, zambind pe tine. multe amintiri placute, multe vise ce nu mor, marile iubiri trecute si cad prada sentimentelor, caci la felinarul casei tale, azi ingrop zambind trecutul, in inima mea nu mai esti nemuritoare, azi te-am plans in schimb...vreau totul 100 de ani se duc intr-o zi, e putin, e prea scurta pt a fi traita dar prea lunga pt a gusta din veninul dezamagirii, nu? Uite o vorba care ma inspira: doar oamenii mici pot ajunge mari pentru ca cei mari sunt acum ingeri!
2 poezii, 0 proze
Vasile Petre Fati
născut în 1944 - decedat 19 noiembrie 1996 "Vasile Petre Fati, antologie postumă Vasile Petre Fati este un poet exemplar pentru promoția ’70. Așa am vrut să încep rândurile acestei prezentări. Hm! Dar de ce doar al promoției ’70? mi-am luat eu seama. Și m-am gândit că el este, de fapt, poet exemplar al întregii literaturi române contemporane. Om blând, tăifăsuitor profesionist, bun cunoscător al degustării vinului la Casa Scriitorilor, vin sub formă uleioasă iarna, în formă de șpriț lung vara, Vasile Petre Fati era reprezentant al – cu o exactă etichetă pusă de prietenul său Marian Drăghici – „aripei boemei cuminți”. Confirm, ca un om care a combătut calm, amical, multe ore cu cei doi, la aceeași masă din sufrageria Casei Monteoru în primele zile, în primele luni, în primii ani după evenimentele din decembrie 1989. Pe cât de boem era Fati, pe atât de bonom era, deși intransigent când venea vorba de draga de literatură, el cultivând o ironie fină, cordială, cu atât mai usturătoare...
15 poezii, 0 proze
Stăncioi Natanael
"Unde și când m-am ivit în lumină nu știu, din umbră mă ispitesc singur să cred că lumea e o cântare. Străin zâmbind, vrăjit suind, în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind, câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund. De vânturi și isprăvi visate îmi sunt ochii plini, de umblat umblu ca fiecare: când vinovat pe coperișele iadului, când fără păcat pe muntele cu crini. Închis în cercul aceleiași vetre fac schimb de taine cu strămoșii, norodul spălat de ape subt pietre. Seara se-ntâmplă mulcom s-ascult în mine cum se tot revarsă poveștile sângelui uitat de mult. Binecuvânt pânea și luna. Ziua trăiesc împrăștiat cu furtuna. Cu cuvinte stinse în gură am cântat și mai cânt marea trecere, somnul lumii, îngerii de ceară. De pe-un umăr pe altul tăcând îmi trec steaua ca o povară." (Lucian Blaga)
13 poezii, 0 proze
Mărușteri Marius
M-am născut (pe bune !) într-o gară - de unde probabil și constantul meu "dor de ducă"...la poalele Apusenilor, unde - vorba Valeriei Tamaș - " se nasc și munții și probabil din aceeași piatră". Vreo 30 de ani de școală, ani în care am învățat unde să caut când nu știu ceva, unde să "depozitez" când am găsit ce căutam, respectiv unde să nu mai caut ceva ce nu o să găsesc niciodată... Devorator de poezie și literatură SF (uneori cele două genuri literare chiar au ceva în comun) :). Poet preferat: Vasile Voiculescu Ce cred despre "Ars poetica"? Am avut ocazia să îl aud pe marele Ștefan Augustin Doinaș, înainte de 1989, luând-o peste picior pe cea mai nesuferită (a se citi comunistă) profesoară de limba română din orașul unde făceam liceul - în cadrul unui cenaclu literar - cu privire la o recenzie făcută de aceasta "Mistrețului cu colți de argint". Citez aproximativ: "Doamnă (nu tovarășă - sic!), vă asigur că nu m-am gândit la nimic din ce ați spus când am scris această poezie !!!"
29 poezii, 0 proze
mark kraft
Nu sunt scriitor. Scriu așa cum vorbesc și uneori o iau razna. Sunt molipsitor de rezervat și cu toane, așa ca sunt înclinat sa rup relațiile într-o veselie. Alteori sunt foarte încăpățînat. Tu mă vei găsi, probabil, plictisitor și vorba – lungă. Așa și scrisul meu. Este posibil ca nu întotdeauna sa scriu corect din punct de vedere gramatical sau al punctuației, dar asta e! Nimeni nu mă va „ citi ” ori înțelege, așa încît nu îți pierde timpul încercînd. Textele mele sunt un fel de montagne russe. Unele mai bune, altele mai proaste. Ca și viata de zi cu zi. Cu bune și rele.
34 poezii, 0 proze
Daria Gordon
Niciodata nu mi-a placut sa scriu despre mine. Sau sa ma descriu. Asa ca textul acesta este, cu siguranta scris-sters-scris-sters de cateva ori. Dar mi-am facut curaj si iata-ma: m-am nascut la Constanta de unde am luat dragostea pentru mare si am invatat sa visez muntele. Am locuit in Ardeal de unde am invatat dragostea de traditie si de locul strabunilor. M-am mutat in Marea Britanie unde mi-am inceput cariera de medic. A scrie e ca si cum ai vorbi cu un prieten imaginar si i-ai arata ce vezi tu. E un vis mai mult sau mai putin real caruia ii dai aripi si il trimiti in lume. Si daca macar un om din cei care il citesc inteleg limbajul, atunci scopul a fost atins. Traim prin tot ceea ce ne inconjoara, dar visam cel mai frumos prin scris.
21 poezii, 0 proze
Calin Daniel Cruceru
M-am nascut in Baia Mare in in urma cu 38 de ani,am copilarit pana la varsta de 8 ani in Fauresti, Maramures, sat invecinat cu Sisestiul lui Vasile Lucaciu,dupa care impreuna cu familia ne-am mutat in Satu Mare.Socul a fost puternic,Satmarul anilor 70-80 era unul dintre cele mai cosmopolite orase din Transilvania,unde se vorbea ungureste iar stilul de viata era mai degraba ungaro-germanic decat romanesc,iar locul libertatii de la sat a fost luat de privatiunea vietii rigide de bloc de cartier!Anii au trecut repede, trecand prin scoli si terminand cu dificultate liceul mecanic,salvat de Cantarea Romaniei,unde participam ca si artist amator, castigand toate festivalurile la sectiunea Folk solist,apoi contrabasist al tarafului liceului,Brigazii Artistice, fapt ce m-a ajutat sa trec anii liceali! A urmat armata, revenirea in productie,dar salvat tot de cantarea romaniei,intrarea si apoi abandonarea facultatii,dupa care printr-un concurs de imprejurari am facut parte din colectivul...
4 poezii, 0 proze
Maria Constantin
M-am născut în 3 august 1967, în București. Scriu câte ceva din anul 1989. Sper că voi reuși să las posterității si ceva scris, ceva demn de luat în seamă, în afară de cei trei copii pe care bunul Dumnezeu mi i-a dăruit. Păpușa de cârpă Dacă Dumnezeu ar uita pentru o clipă că nu sunt decât o păpușă de cârpă și mi-ar oferi în dar o bucățică de viață, probabil că n-aș spune tot ce gândesc, deși în definitiv aș putea să gândesc tot ce spun. Aș da valoare lucrurilor mărunte, dar nu pentru ce valorează ele, ci mai curând pentru ceea ce ele semnifică. Aș dormi mai puțin și aș încerca să visez mai mult, înțelegând că pentru fiecare minut în care închidem ochii, pierdem șaizeci de secunde de lumină. Aș merge în timp ce alții ar sta pe loc, aș rămâne treaz în timp ce toți ceilalți ar dormi. Aș asculta în timp ce alții ar vorbi și cum m-aș bucura de savoarea unei înghețate de ciocolată! Dacă Dumnezeu m-ar omeni cu o fărâmă de viață, m-ar împinge de la spate în bătaia soarelui, acoperindu-mi cu...
9 poezii, 0 proze
stau de vorba cu luna
de stefan ovidiu
stau de vorba cu luna printr-o gaura mica scobita in masa vad un ochi alb de nesomn alb de nesomnul zilei fara sfarsit si vorbesc cu luna in soapta si ea ma aude si tace intelegatoare si eu vorbesc...
Suflet \"cu Lună\" în dar...
de Eduard Anton Hazu
Suflet „ cu Lună” în dar... Tocmai depășisem scuarul cu brazi aflat la capătul străzii Ady Endre, unde aceasta se deschide către centru și, numai ce mă întâmpină priveliștea impresionantă a turlelor...
Gutuia din fereastră
de Ioan-Mircea Popovici
Dimineața, viața mea de Poet începe încet Mai încet decât cel mai lent sonet Gândul să merg la gutuiul din livadă Unde să stau de vorbă cu el, cu stelele și cu Luna Îmi pare să fie cel mai frumos...
Carte poștală
de Radu Gyr
Dragă, pe scurt, cum e ordinul, ce să-ți scriu? Ce să-ți spun? Fetița noastră a trecut într-a patra primară? Are ochii ca ai tăi? Tot așa triști? Cum e-afară? E soare? E cer? E tutun? Aici, stau de...
despre dragostea la vreme de farsta inocentei
de radu-ilarion munteanu
DESPRE DRAGOSTEA LA VREME DE VÂRSTA INOCENÞEI Duhurilor mele transparente Ascultă Lie, o poveste suprarealistă într-un cimitir. Ce-i așa mare lucru, cimitirele\'s teatrul ideal pentru toate poveștile...
Iasul, leagan de istorie si poezie
de Maria Prochipiuc
Intotdeauna mi-a placut Moldova , poate pentru ca m-as trage si eu de pe undeva, de pe acolo, sau poate fiindca aici s-au nascut marile personalitati ale nemului, sau pentru ca iubesc atat de tare...
spre necunoscut Capitolul XII (20)
de nicolae tomescu
Iașul era un oraș pe care l-a îndrăgit fără a-l fi văzut vreodată . Era acel Dulce Târgul Ieșului cum și-aduce aminte că l-a numit Ionel Teodoreanu. Îl cunoștea și din ultimul roman pe care apucase...
repostare capit. X II Spre necunoscut
de nicolae tomescu
| Iașul era un oraș pe care l-a îndrăgit fără a-l fi văzut vreodată . Era acel Dulce Târgul Ieșului cum și-aduce aminte că l-a numit Ionel Teodoreanu. Îl cunoștea și din ultimul roman pe care apucase...
