"spaime de iarbă" – 6909 rezultate
0.02 secundeMeilisearchApati Vasile-Cornel
"E liniste iarasi, eterna speranta, Cand cuvantul cade in genunchi si atinge durerea ce inunda ochii limpeziti de lacrimi." Prin promisiuni ma vad pe mine in aceeasi oglinda cuprinsa de spaima de nevazutul chip de ceara ce cuprinde miezul unei calmitati monotone. Se aseamana momentul desfatat de rodul sangeriu al unui trup de zmeura cu atingerea ta blanda ce era sa ma culeaga din obscurul inamic al meu numit captivitate. Prins intre doua lumi, cei ce au aripi si cei ce stiu sa zboare pentru ca aripile-mi cad precum fluturelui toamna, somnambul de vise tomnatice intrat in deriva intr-un peisaj venit odata cu vremurile grele cand coltii demonilor hazardati vor sa strapunga vlaga oricarui zburator. Plecati va spun!Eu inca stiu sa zbor si munca de creatie o fac dupa propriul gust dupa o cerinta divina care ma cheama prin vibratiile celorlalti frati.Simt detaliul oricarui cuvant sau replica unei fraze privita prin ochi buni clari, povesti triste ce vor lasa riduri vor imbatrani privirea...
4 poezii, 0 proze
Raluca Oprita
Se născuse dintr-o noapte nedorită cu secunde rupte de timp răscolea ca o spaimă fața neînțeleasă a lucrurilor se oprea rar de tot neștiut de târziu se zărea o umbră în stâncă strângea întunericul ca pe niște șoapte abia rostite gândurile foite între mâini rugă pentru timpul ei deloc grăbit egal de tăcut odată cu plecarea peste gesturile obscure își furișa ochii ca o pală de vânt după o atingere după fiorul care mima căldura unei promise dimineți.
63 poezii, 0 proze
Adrian Vancica
Acolo Acolo unde nu era nicio speranta, acolo unde nu era NIMIC Eu am sadit un strop din mine, si am intrins aripi spre INFINIT. Acolo in pustiul inefabil, in care nici-un vis nu a AJUNS Dilema metafizica a lumii, indescriptibil jalea m-a PATRUNS. Acolo unde stancile au nume, acolo unde nu-i pacat sa CREZI Acolo unde spaimele sunt zane, acolo te gasesti si-apoi te PIERZI In labirintul iluziei desarte, se nasc in voie ale lumi PLACERI Pentru ca eu sa pastoresc in voie, dilemele-ti de maine si de IERI. Acolo unde viata nu-i perfida, acolo unde mortii isi ZAMBESC Printre nisipuri miscatoare, te caut in zadar si-ti spun ca te IUBESC Acolo nu e timp de amagiri desarte, acolo nu a fost NIMIC Eu, ANONIMUL serilor de basm, din tine ma cobor si ma RIDIC!
1 poezii, 0 proze
Jose Ortega y Gasset
José Ortega y Gasset (9 mai 1883 - 18 octombrie 1955) a fost filosof spaniol. S-a născut la 9 mai 1883 la Madrid, într-o familie cu tradiții liberale (tatăl său era directorul unui cotidian democrat, El Imparcial). Urmează colegiul iezuit de la Miraflores del Palo (Malaga), apoi dreptul și filosofia la Universitatea din Deusto (Bilbao), organizată tot de iezuiți, încheindu-și studiile în 1902, la Universitatea Centrală din Madrid. Prietenie strânsă, dar accidentată, cu Miguel de Unamuno (din 1903). Doctorat în filosofie: "Spaimele anului 1000", in 1904. Între 1905 și 1908, stagii de studiu la câteva universități din Germania: Leipzig (unde predă și Georg Simmel), Berlin și, în fine, Marburg am Lahn (va reveni aici și în 1911), unde profesau Hermann Cohen și Paul Natorp; coleg și prieten cu Nicolai Hartmann, Paul Scheffer și Heinz Helmsoeth. Profesor la Escuela Superior del Magisterio intre (1908-1910), colaborează la El Faro și El Imparcial. Căsătorit cu Rosa Spottorno, vor avea trei...
1 poezii, 0 proze
spaime de iarbă
de holobaca gheorghe
de unde vin și pe unde se duc mirosul sexului vocile brizele și hohotele-n care mor vorbele din ce arc încordat și strigăt de cuc reped zei săbii ce spintecă buzele câte stele himenul nopții împung...
Cu Kafka de mână prin iarba plină de rouă
de Amina Rusu
Din nopți singurăți și dezastre mi-am construit un castel de nisip în stilul gothic bineînțeles În el sufletul tremură ca un iepure și parcă tot mai aproape se aud vânătorii cu câini Aș da toate...
Hiatus
de Maria Elena Chindea
zadarnic lași cereri pe orizonturi alfabetul nu ne semnează procură de liberă trecere prin hățișul arterelor fără donații substanțiale iubite câte euri ești dispus să pierzi benevol nuditatea poate...
Nehotarare. .
de ciornei corina
Era seară.Fulgii mari alunecau reci prin aer.Priveam cu ochii pustii imensitatea albă ce cuprinsese,se părea,întreg universul.Mă învelisem cu mantia cenușie asemeni întunericului,încercând să evadez...
Poeme in l. maghiara
de Viorela Codreanu Tiron
\"Az álom szeme – a szerelem varázsa\" poeme versek Ediție bilingvă Románbol fordította Selecție și tălmăcire în limba maghiară: HORVÁTH DEZSÕ Kétnyelvû kiadás Editura ARANIA BRAȘOV 2007 Motto:...
Armura de aer
de Alexandru Lungu
Sărut pieziș Câteodată iarba se întoarce împotrivă-mi râurile pornesc înapoi pe priviri săpându-mi în orbite albii inverse răni de os adânc dat totul e o părere adevărul nerostit nesfârșit adevărul e...
Când între tine și tine din andreaua vremii scapă un ochi de humă
de Maria Elena Chindea
ca-ntr-un descântec din urzeala minții păgână ies în dans de fluturi și-o mare în refluxuri citadine în glezna dimineții îmi este pașaport mareele îmi curg din plete când umbra ta mi se așază...
Traian T. Coșovei. „Aerostate plângând”
de florin caragiu
În volumul „Aerostate plângând” (ed. Tracus Arte, 2010), Traian T. Coșovei își dezvoltă reflecțiile și imageria poetică, pe un ton critic, angajat, din condiția lipsei de perspectivă a unei lumi...
Cuvinte de îmblânzit mâinile - Lansare de carte
de Eugenia Reiter
Cuvânt de întâmpinare - Paul Blaj Moto: "o primești în casă alături de toate/ celelalte spaime ale tale/ te străduiești să iubești fără să iubești/ te gândești că oricât ar fi de frumos un vis/ nu te...
dorința de colind
de viorel gongu
Te-aș colinda ca un păgân ce sunt, Cu apă și pamânt te-aș colinda, Din totul meu eretic și mai sfânt Aș sublima ca la origini A, Te-aș colinda ca-n ziua cea dintâi Când pe pamânt era doar un colind,...
pescuitorii de lacrimi
de Mihaela Maxim
I pe întunericul clipei... mă bucuram ...prea devreme de gustul lacrimilor număram... timpul crescut clipe lungi și verzi până la cer mă-nchideam în mine singură Cutia Pandorei sălășuia un pustnic...
când pământul începe...
de viorel gongu
când pământul începe să asculte iarba în curtea mea se ițește câte un tub gros cu pereți elastici care tot crește din el însuși prin emergența transparentă pe care pulsează un cadran se văd spaime...
În spini, ca trandafirii...
de florin caragiu
Volumul de versuri „Vecernie” (Platytera, 2011) consfințește debutul poetului Eugen Serea. Poezia pe care o practică, pe urmele unui filon tradițional de poezie religioasă creștină, urmărește să...
Porfirogeneții
de Ionut Acrudoae
...ieșeau din râul de sânge al unei seri care părea de noiembrie, bălăcindu-se printre corpurile sărate, dezordonate... corpurile moarte. Reveneau, ocupând trepidațiile nourilor de aramă. Erau EI,...
Când locul și timpul ne atinge
de Macovei Costel
Călătorule, oprește-ți pașii la umbra binecuvântată și caută să-ți tragi sufletul bucurându-te de minunea numită viață. Odihnește-ți privirea pe un fir de iarba să-l vezi cu câtă bucurie se pleacă la...
Înainte de Creație
de Andrei
O noapte neagră împresoară, Ca un cavou de spaime și teroare, Grăuntele ce, din Materie, Vrea să se nască și să fie Soare. Dar, bine strâns în lanțuri, grele Ca, pentru iarbă, roua dimineții, Nu...
