"simt cum " – 20281 rezultate
0.01 secundeMeilisearchdaniela burlibasa
De simt cum a ta vraja,imi sfasie mania Voi curge, prin tacere,spre noile deschideri. Voi aduna comoara,si voi lasa furia Sa zaca-n alte jocuri;in alte vagi deprinderi... Ocean de frumusete...si lauri.Multumesc!
2 poezii, 0 proze
EBEmilian Ilarion Bodea
Bodea Emilian Ilarion. Sunt născut în 08 august 1980 la Baia -Mare. Am absolvit Management și Tehnologie - Universitatea Politehnică Timișoara. Încă din primii ani mei ani de adolescență eram preocupat de posibilitățile unei perspective. Astfel am realizat că viitorul se poate construi foarte ușor pe unele compromisuri, dar n-aș mai fi fost eu. Am ales o cale mai puțin sclipitoare, așa am aflat mai multe despre demnitate. N-am ales un profil uman, jurnalistic, avocățesc (de și puteam) pentru a-mi păstra liniștea și o oarecare curățire ce-o așteptam. Însă obișnuiesc să fiu autodidact. De multă vreme îmi dădusem seama că mi se potrivesc din ce în ce mai mult cuvintele :``Noi doi suntem la fel. Nici ca alți oameni, nici ca alte păsări`` - film Paulie. Așa am început să simt cum sensul vieții mele este o pasiunea pentru poezie, poate un sens prea trist uneori, dar destul. Am publicat în revista ``Singur``...
8 poezii, 0 proze
Nicoleta Vasile
Nu sunt un scriitor ci doar exprim pe o cola de hartie ceea ce simt asa cum simt
5 poezii, 0 proze
ALAnolia Lorei
Adevărata mea cunoaștere e SUFLETUL și nu grămada encefalică compusă din spuse de alții sau lucruri citite, învățate pederost! ...am obosit să-mi hrănesc creierul,scurgîndu-mi sufletul,dar sper că pînă la urmă cel dintîi nu-l va lăsa pe celălalt să moară și va avea grijă de mîntuirea lui. Născută în Republica Moldova, anul 1989,ziua-13 iunie. Am început să scriu pentru a-mi elibera trupul de focul gîndurilor, ce se zbat în mine și-și cer eliberarea--ca niște roiuri de "păsări negre". Nu am o pregătire "profesională".Scriu așa cum simt și ce simt. Incepind cu sf. anului 2009, poeziile mele mai sunt publicate si-n revista "Roua stelară", multumesc realizatorilor ei, căci e o punte necesară tineretului de aici,peste hazardul societații de azi. (Nu fac artă din cuvinte... transmit mesaje... recepționate din aburii naturii, încălziți de ani... veacuri.)
48 poezii, 0 proze
Costin
Nu sunt poet...si nici nu vrau sa fiu...Vreau sa fiu asa cum ma simt...sa fac ce simt...N-am scris niciodata o poezie sau un text de dragul de a crea arta...pur si simplu au fost anumite momente in viata mea care mi-au determinat anumite stari de spirit, iar singurul mod prin care-mi puteam gasi linistea launtrica era sa dau frau liber mainii pe o foaie de hartie, si sa o las sa astearna ce simt.DA sunt genul de om caruia-i plac provocarile, fie ele de zi cu zi sau filozofice, care iubeste paradoxurile...care incearac sa treaca de anumite limite(limite pe care mare majoritate a semenilor mei nici macar nu le constientizeaza)...care incearca sa nu cada in patima visarii nici sa se lase furat de o realitate excesiva.Ar mai fi multe de spus dar cred ca este indeajuns. CONCLUZIE(?):doar eu(justme)
3 poezii, 0 proze
Mihail Dumitru
Sunt un barbat cum esti si tu, cum suntem cu totii, cu calitati si defecte.Ce motivatie si ce scop am?Atatea intrebari si atat de multe raspunsurii. Dileme si lucruri banale se reunesc într-o singura fiinta, un trup, o minte. Ce reprezint in aceasta lume? Poate ca forta de munca, poate cheia perpetuarii speciei, cu siguranta un nebun, opusul femeii, poate un scop, un visator dar cu picioarele pe pamant, poate un vis, un aparat de senzatii tari.Dar cel mai important: sunt un om. Un om care face totul sa aiba totul. Poate ca nu am totul pentru ca m-am nascut in niste conjuncturi nefavorabile. Dar fac totul ca sa am totul. De ce? Pentru ca simt ca pot! Pentru ca nu-mi place monotonia, si nu-mi place ca cineva sa fie mai bun ca mine. Chiar daca aparent las garda jos uneori si devin vulnerabil, astept un atac; ma sterg de praf si invat din greseli, devenind tot mai putenic cu fiecare esec. Nu sunt multumit niciodata de nimeni si nimic. Intotdeauna exista ceva mai bun. Momentele de...
5 poezii, 0 proze
IOistode oana
Eu sunt...trebuie sa fiu..o femeie puternica. Viata e asa cum e...asa cum ti-o faci...de aceea trebuie sa ne ridicam, sa mergem mai departe, sa razbim asa cum putem si sa daruim pt a primi inapoi. Viata e un dar si eu nu vreau s-o risipesc fiind deprimata sau urland dupa fantome...Vreau sa ma bazez pe mine, pe forta mea launtrica...vreau sa fiu puternica si optimista!!! Am scris asta pentru ca atunci cand simt ca nu mai pot, citesc randurile astea si prind puterea sa merg mai departe.Poeziile mele sunt triste, ironice, insetate de iubire si utopii. E un mod de-al meu de a evada...un mod prin care alung ceea ce e trist spre poezii, ca sa nu-l pastrez in realitate.
5 poezii, 0 proze
MDMiruna Dima
1996-2000 Universitatea București, Facultatea de Litere *licențiat Este singurul element biografic care are vreo importanță aici. În rest, mă simt acasă doar printre cărți. Mi-aș dori să vină cineva într-o zi și să-mi dăruiască o bibliotecă de poveste, undeva, la malul mării. Dar cum aceasta este o utopie, bibliotecile publice sau personale îmi sunt de ajutor. Iar marea o găsesc ba în mine, ba în lumea din jur.
166 poezii, 0 proze
Alina B
Am fost, sunt si voi fi intotdeauna EU. Scriu doar ce simt, doar ce sunt... Chiar daca nu ma potrivesc cu cei din jur continui sa exist in lumea mea departe de lume... luati-ma asa cum sunt, si eu fac la fel!
1 poezii, 0 proze
Dan Sova
Nascut intr-o familie cu pretentii intelectuale si materiale, ale caror asteptari nu trebuiau spulberate, in cele din urma am dat gres. De atunci vad lumea doar in alb si negru, amgindu-ma insa pentru a ma mentine. Cum am avut si inca am tot ce imi doresc, deja devenit banal, iar in urma socului, am scos capul de sub paturica...incepand sa scriu doar in urma impulsurilor revenite din trecut. Accept critici insa nu inseamna ca trebuie sa si raspund...ce simt scriu. Acum imi risipesc linistit viata la liceu. Nu scriu pentru nimeni, ci simt nevoia sa si impartasesc...doar un egoist trecator care nu da doi bani pe cei din jur si nici nu asteapta altceva de la ceilalti: "O secunda mai puternica decat o viata de om";"Viata omului nu e afara, ci inlauntru, in suflet..Ce-i afara e indiferent...nu exista..numai sufletul exista. Cand nu va mai fi sufletul meu, va inceta sa mai existe tot restul...restul";"Si totusi restul hotareste soarta sufletului meu..Si restul depinde de alt...
3 poezii, 0 proze
simt cum
de Ottilia Ardeleanu
din mine pleacă mereu câte un om și pierd consistența oaselor se face prea mult loc pentru inima mea învățată cu strâmtorile uneori îmi caut plămânii să te pot respira prin pielea atingerilor chiar...
Simt cum crește...
de iscru adrian
Simt cum crește în mine un timp ce mă descrește și neîntreg oscilez între aversul și reversul propriei ființe ne-fotărîte: dacă să rămînă lăuntrică acestui timp (niciodată de-ajuns) ce-i este...
simt cum încărunțesc bocancii subit
de Any Tudoran
sunt în starea aia știi tu... când nostalgiile stau gură cască în rochii de bal și lenevesc pe cheiul pustiu când simt cum încărunțesc bocancii subit și aștept să cadă ore mălăiețe cu pene albastre...
Simt cum vine toamna
de Silviu Somesanu
Nu mă căuta în altă parte, o să mă găseşti dincolo de gânduri acolo unde inima se pierde-n iubiri neîmplinite şi nu mi-e teamă de drumuri, am crescut împreună cu ele. Zilele mele trec după bunul plac...
Eu simt cum tinerețea...
de Cristian Petru Balan
Eu simt cum tinerețea încet, încet se stinge, Nori grei cobor din munte, iar soarele-a apus. De-aceea-mi plânge gândul și-mi plânge-un dor nespus - Poate gândeam la tine când ploaia se prelinge... În...
simt
de Dorin Esinenco
Simt cum iubirea ta pe față mă mângâie Se scurge\'un ocean în picuri, zi de zi Și fiecare clipă mă\'ntreb \"De nu ar fi să fie, ea?\" \"Eu oare, ce aș fi... ?!\"
Simt...
de beatrice popescu
Simt cum pe umeri ma mangaie vantul Timid incercand sa-mi tulbure gandul. Intind usor mana in noianul de stele Uit de tristete si-n palmele mele Caut speranta...te caut pe tine... Aproape te...
Uneori simt, alteori aud...
de REMUS BRAD
Uneori simt cum fiecare celulă din mine se încuie cu cheia și rămân în afara realității, sub ploaia de vise, alteori aud cu tristețe cum nenumărate uși sunt trântite în sufletul meu de curentul...
cum sună uitarea
de Silvia Nasaudean
din când în când simt cum se șterge o amintire devine transparentă apoi apare o amintire nouă frumoasă sau altcumva ea nu mă lasă să mă mai întorc cu ea descopăr lucruri noi e chiar în r e l i e f...
Cum dă luna din coada de lemn
de petre ioan cretu
urcă în mine frigul încet simt cum îngheț și cum urlă câinii slobozi pe la glezne sau cum îmbătrânesc și mă ning demult și mă plouă în gări acoperișuri ciur mustind a renunțări livezile se-ntorc...