Căutare

Monahie la Mănăstirea Diaconești Suflet de copil este o farâma de frumos din cartea deschisa a copilariei. Într-o vreme în care necuviinta, necredinta, violenta devin din ce în ce mai mult îndreptar de viata pentru cei mici, cartea de fata îsi propune sa scoata la iveala samânta de bine si frumos sadita din prunccie în sufletul fiecaruia dintre noi. Este o carte în care cei de azi se întâlnesc cu cei de ieri, mostenind comori de-nvataminte pe care numai scoala vietii ti le poate agonisi. Suflet de crin" este cantecul duios al copilariei nevinovate. Povestirile adunate in acest volum sunt scene neobisnuite, daca nu chiar bizare pentru lumea secularizata de astazi, in care nevinovatia, simplitatea si cuviinta sunt inlaturate brutal de pervertire si indrazneala. Fericiti copiii care, in aceste vremuri de apostazie, vor mai fi crescuti in dragoste de Biserica si Neam, la umbra Sfintilor si Martirilor nostri... Sta in puterea voastra, parinti, sa nu devina cantecul copilariei nevinovate un...

9 poezii, 0 proze

Elia David

Născută în 1970, la Buzău. Locuiește în Constanța și este de profesie medic psihiatru. Este căsătorită și are două fetițe. Și-a început activitatea literară pe vremea studenției ca redactor al revistei Facultății de Medicină. Scrie în principal povești și poezii pentru copii, poeme într-un vers, ocazional, epigrame. A colaborat la diferite emisiuni culturale de radio. A publicat versuri în diverse reviste literare, printre care: “Examene”, “Cafeneaua Literară”, “Fereastra”, “Haiku” și “Draga mea, pentru copii”. Mențiune la Concursul “Ion Creangă”, 2009, Premiu special la Concursul "Titel Constantinescu" 2012. Castigatoare a concursului de debut "Adenium Start", 2015, cu vol. "Tara Parintilor cu Inimi de Aur". Contribuie din 2013 cu versuri/povesti scurte la rubrica "Paharelul cu nectar" a periodicului lunar "Calea Inaltarii" (editata de Parohia "Inaltarea Domnului, Targu-Jiu) Proiecte muzicale, in colaborare cu compozitorul Mircea Bucescu: "In seara aceasta se canta colinde" (2014),...

150 poezii, 0 proze

Dan Botta

Dan Botta (n. 26 septembrie 1907, Adjud, m. 13 ianuarie 1958, București) a fost un poet, eseist și traducător român din perioada interbelică. Este fratele lui Emil Botta. Urmează școala primară la Adjud și începe studiile liceale la Liceul Unirea din Focșani, continuându-le la Colegiul Sf. Sava din București. Urmează apoi studii universitare clasice (limba latină și limba greacă) la Facultatea de Litere a Universității din București, fiind dublu licențiat în Educație Fizică și Sport. Publică în diverse reviste: Rampa, Gândirea, Vremea, La Nation Roumaine, etc. Participă la conferințele grupului Criterion și este cooptat în comitetul de redacție al revistei, apoi va face parte, sub conducerea sociologului Dimitrie Gusti, din comitetul de direcție al Enciclopediei României, proiectul debutând în 1938. Pe lângă volumul de versuri Eulalii, a publicat, în timpul vieții, două volume de eseuri. Restul operelor au apărut postum, în patru volume de Scrieri. Pe lângă opera originală, este și...

20 poezii, 0 proze

Ion Iancu Vale

Sunt unul dintre cei care îl știu extrem de bine pe Ion Iancu Vale. Aș putea spune că îl cunosc ca pe propria-mi persoană. Între noi a existat întotdeauna o legătură și o încredere perfecte, totale, devenindu-i cu vremea un confident de neînlocuit. De aceea, pot afirma din capul locului că Ion Iancu Vale a fost, este și va fi un poet. Născut și nu făcut. Mai ales prin felul cum a trăit poezia. Așa i-a fost datul. Cei care nu au avut șansa unei astfel de condiții, cu greu pot înțelege în toată complexitatea lui un astfel de om. Iată ce îmi zicea în acest sens: „Datorită acestei condiții, obsedante și perpetue, bucuria și tristețea, victoriile și înfrângerile, dragostea și ura, curajul și teama, eu le-am trăit la alte cote, până la extaz. Am trăit și trăiesc încă prin și pentru poezie, cum numai prin și pentru Dumnezeu se mai poate trăi. Și nu voi regreta niciodată.” Nu a scris mult pentru că nu avea cum, datorită neastâmpărului său permanent și a unui nebunesc spirit de frondă. Din...

16 poezii, 0 proze

Romulus Dianu

DIANU, Romulus (pseudonim al lui Romulus Dima; n. 22 mar. 1905, București - d. 25 august 1975, București); prozator, publicist și poet. A debutat cu o poezie în revista "Ramuri fragede" a Colegiului "Sf. Sava" pe când era în clasa a VII-a. A colaborat apoi la "Rampa", "Cotidianul (Brăila)", "Adevărul literar și artistic", "Țara de Jos", "Cetatea literară", "Contimporanul" (unde se pare că a publicat o pictopoezie, Autoportret), "Universul literar", "Bilete de papagal" și, în deceniile ulterioare, la "Viața literară", "Vremea", "Azi", "Familia", "Săptămâna CFR", "Glasul patriei", "Argeș", "România literară" etc. În 1944 este epurat din presă și condamnat la 20 de ani temniță grea la Poarta Albă și Gherla (este eliberat în 1956). SCRIERI: Viața minunată a lui Anton Pann (în colaborare cu Sergiu Dan), București, 1929, ed. 2 (Nastratin și timpul său), Buc., 1934; Adorata, Buc., [1930]; ed. 2 Craiova, 1984; ed. 3 [București], 1992; Nopți la Ada-Kaleh, Buc., [1932]; ed. 2 București, 1970;...

1 poezii, 0 proze

Ada Orleanu

Este fiica Leliei (născută Orleanu) și a lui Constantin Marinescu, inginer silvic. Urmează școala primară și primele clase de liceu la Râmnicu Vâlcea, apoi la Constanța, unde susține bacalaureatul în 1933. După absolvirea Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1938), este secretar de redacție la „Revista scriitoarelor și scriitorilor români\" (1943-1944) și din 1947 până în 1958 profesoară de istorie și franceză în județele Argeș și Hunedoara (la Călan). După 1958 se dedică în exclusivitate scrisului. A colaborat la „Fapta\", „Dacia rediviva\", „Vremea\", „Revista Fundațiilor Regale\", „Femeia și căminul\", „Dorul românesc\", „Viața românească\", „Luceafărul\" etc. A locuit o perioadă îndelungată pe această vatră, (1950 - 1974) perioadă în care a editat cărți fundamentale din întreaga sa operă. Debutează cu nuvela Revedere în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români\" (1942) și editorial, cu romanul pentru copii și tineret Epace noaptea asta-n codru...

2 poezii, 0 proze

Marilena Rodica Chiretu

Marilena Rodica Chiretu www.pitestiromania.ro S-a nascut si locuieste in Pitesti. Este laureata in Limbi Romanice, sectia italiana-romana, a Universitatii Bucuresti. Are o o vechime in predarea limbilor moderne si activitati UNICEF de 35 de ani. A scris și a publicat, la Editura „Paralela 45”, din Pitești, următoarele cărți: -Texte si comentarii pentru bacalaureat si admiterea in facultate, 1995- o culegere de texte literare comentate de autoare. -Prezentul amintirilor, ediție bilingvă de articole și eseuri-1999. -Vremea macilor rosii, mic roman bilingv autobiografic,1999. -Cand timpul tace, fantomele vorbesc- Dracula, legenda si istorie- ediție in cinci limbi de promovare corectă a imaginii marelui voievod-2000. -Notiuni de cultura si civilizatie italiana pentru liceu, texte prelucrate din manualele școlare de liceu, exerciții etc.-2001. -Primavara poeziei italiene-traduceri de poezii pentru copii din limba italiana in limba romana. -Gramatica italiană pentru toți, trei ediții....

32 poezii, 0 proze

Harry White de Danciu

intreaga Prefață a lui Ștefan Doru Dăncuș la cartea \"Sânt pentru ca Este\" Au apărut în vremurile noastre, pe planetă, milioane de cărți și tot atâtea milioane de monumente ale prostiei și orgoliului de-a fi scriitor cu orice preț. Pădurile pământului au fost exterminate cu sălbăticie pentru a se tipări pe lemnul lor disprețul și aroganța unor indivizi care, în fața Creatorului, descalifică specia umană. Nu este prima dată când spun că lemnul plânge de durere când este imprimat cu stupizenia și obscenitatea umană și vibrează fericit atunci când se aplică pe el cerneala tipografică a Înaltului. Cartea lui Harry White de Danciu a bucurat lemnul sacrificat pentru a fi editată, afirm acum, când piața literară e plină de surogate subordonate mentalității de tarabă. E timpul altor cărți, a venit vremea ca “glorioasa literatură” să apună, să întâmpine cu respect o altă ordonare a literelor, cuvintelor, frazelor și sensului acestora. Omenirea trebuie să învețe altă limbă, una universală,...

0 poezii, 0 proze

Vlad Parau

M-am nascut in ziua in care am murit, si de atunci incoace incerc sa rascumpar vremea... Cred in Dumnezeu, Care este Iubire, si in Copilarie ca drum spre Dumnezeu. Iubesc Primavara, Basmul, Curcubeul, Muntii, Noaptea - si pe tine. Astept sa vina \"o data ca niciodata\" - cer nou si pamant nou. Si intre timp ma indrept cu o imbratisare mai aproape de moarte. Si de Inviere :)

3 poezii, 0 proze

Harry White de Danciu

din Prefață lui Ștefan Doru Dăncuș la cartea: Sânt pentru ca Este Harry White de Danciu s-a născut într-o lume a lacrimei terestre, satul Trestia din Maramureș. Acolo unde copilăria nu se pierde niciodată pe ulițele satului pline de praf, în luna când florile se rup din mugure prevestind învierea lui Isus. S-a risipit în parfumul universului, cu o chitară adesea sub braț, trecănd trist pe străzile întunecate ale unui oraș din România. Un steag, o mașină de tors, o lampă de mină, o piatră de la Chiuzbaia și alte câteva obiecte rustice, reprezintă pentru el zestrea româneascăa printre străaini. Dacă ar fi judecat după acestea, nu poate fi considerat un om bogat; în rest își trăieste viața pentru a putea răspunde la căteva întrebări esențiale pe care și le-a pus. Imaginea lui este mereu aceiași din vremea când a fost învățător în lumea copilăriei sale, pentru că nu există nicăieri pe pămănt un tablou mai frumos decăt acel al întoarcerii Învățătorului. Cartea de față (Sânt pentru ca Este)...

0 poezii, 0 proze

si este vremea voastra

de Panescu Octavian Alin

Si este vremea voastra Eu sunt pasarea maiastra Care acum o sa iasa Durerea I.a noastra Au vrut sa ne chinuiasca Acum fiind o fiinta ascunsa Dumnezeu sa.i fereasca Nici sufletul sa nu le iasa Si sa...

si este vremea voastra

de Panescu Octavian Alin

Zori și Asfințit

de Mariana Cârdei

Fiicei mele Nicicând trecutul n-a fost recuperat, răscolim amintiri care apoi ne ard, părerile de rău zadarnice sunt. Să-ți porți capul pe umeri cu multă demnitate, să nu-ți pierzi nici o clipă...

Toamnă a tuturor toamnelor

de Dragos Farmazon

Frunzele obișnuiau să se înroșeasă toamna, probabil de rușine. Frunzele obișnuiau să se îngălbenească toamna, probabil de teamă. Nu vă mai temeți și nu vă mai rușinați, frunzelor, toamna a uitat de...