"satul de sfarsitudine" – 17642 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
SSilv
-Despre mine sätul de "Criticä profesionistä", de la tovaräsi de "breaslä", car, "fär de gresealä gramaticala", "filtreazä" arta aci in net, dupä propria matritä, cä darä la urma urmei a cui o fi Siteul Agonia? Asa cä eu mä duc un pic, sätul si amärät si i-mi iau si versurile cu mine. Un motiv de se va cäutä intrebati-o pe dna. invätätoare Marina Nicolaev,dnä. demnä de mentalitate strict comunistä färä deschideri laterale, sustinätoarea metodei "Dacä nu bati copilu nu faci om din el"! Da unu am sä las ca umbrä a problemelor mele. Min(i)a Domnului poezie [ ] Moartea viersului - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Silv [Fabian ] 2005-09-28 | | Se pare mai existä, un derivat de Zeu, Sau poate-i chiar acela, cel mare Dumnezeu. Vestit a tot puternic, ieri i-am simtit minia, Sint sigur, protejazä, din umbrä Agonia! Scrisesem doar in grabä, un vers usor German, Si fär´de memorare-l public, gest uman. Dupä un timp, ferice, vreau sä mi-l recitesc, Sä-mi savurez creatia si sä mä...
3 poezii, 0 proze
ESEne Stefan
Optimistul: –Eu știu că ești sătul de mine, Aceeași voce prea subțire, Ce scârțâie pe scăriță Pană sus la muzicuță... Da` n-am ce să fac, NU tac, că-s pui de dac, și pac, plac! Și mâine, când n-oi mai vrea să vorbesc, Parcă-n inimă-ți clipesc... Neutrul: –Da! Eu, pe el, îl vreau! Să-mi cânte l-aspirator, Mor! de plâns, când ia ficatul, Și spală de noroi păcatul... Optimistul: –Ca’așa-i în poker, sa iei asu’, la-nceput Ca dup-aia să spui: „Mut!”... E și-un final de catapult. Neutrul(menținând sinfonia aprobării): –De când așa ceva am vrut! Pesimistul: –Da` nu-i bine, că numai ține: Același om, cu alta poantă, Aceeași inimă curată, Același sictir valabil, Și-altă-ntorsătură de scalpabil! Resemnatul: –Nu-i la fel, să vorbești cu-n pix și-o hârtie Vreo două ore la beție... Furiosul: –Nu!... Stop! Mai taci odată! Că nu poti vorbi de lumea toată... Și filosofia ta-i cam’lată! Și se zbate, adormită, Și-a ta găină-i coc-codăcită! Paranoicul: -Da! așa e, că-i o glumă Și-o glumă va ramâne,...
7 poezii, 0 proze
Ccemeteryum
Cuvintele sunt de prisos aici, sunt doar o prelungire a eternei depresii a unui suflet pierdut in aceasta realitate moarta si fara mila. Sunt doar un tanar de 19 ani satul de tot si de toti, inconjurat de prosti si de inculti, fortat sa-i suport zi de zi pana la refuz si pana la o eventuala migrena care ma acompaniaza trista in intunericul noptii. Imi place sa-mi exteriorizez sentimentele prin poezie, careia incerc sa-i ofer o tenta cat mai intunecata, cat mai trista si cat mai neagra! Binenteles, imi place muzica rock, sunt fan In Flames si imi place sa scriu poezii ascultand Cradle of Filth si Dimmu Borgir dar nu numai.
1 poezii, 0 proze
ICIon Cuzuioc
Ion CUZUIOC BREVIAR BIBLIOGRAFIC La 16 septembrie 1949 În familia intelectualilor Valentina și Pavel Cuzuioc din comuna Țareuca, județul Orhei, s-a născut primul copil-Ion Cuzuioc, viitorul medic și scriitor (urmat de Sergiu, născut în 1953, și Luminița, care vede lumina zilei în 1959). 1956 -1963 Urmează școala de opt ani din satul de baștină. În iarna anului 1962 obține premiul I la un concurs literar dedicat scriitorului rus sovietic Nicolae Ostrovski. 1963-1966 Este elev al școlii №1 din Rezina. În vara anului 1965 Este angajat la secția de dezinfecție profilactică a Centrului de medicină preventivă din Rezina. Ia primele lecții practice de medicină preventivă de la tatăl său Pavel, șef secție la centrul respectiv. 1966 Devine student al facultății de Sanitărie și Igienă a Universității de Stat de Medicină din Chișinău. În vacanța de iarnă (1967) Se întâlnește la Rezina cu foștii învățători și elevii școlii №1, unde își citește poezia ,,Pâine de secară” pe care o...
124 poezii, 0 proze
MSMiron Scorobete
Miron SCOROBETE (1 mai 1933, Răchitova/Hunedoara). Poet, prozator. Facultatea de Filologie a UBB Cluj (1957). Debut absolut în Almanahul literar, 1954. Volume: Manuscris, versuri, 1962; Fântâni, versuri, 1966; Drumul Gomorei, 1967; Ultima vânătoare de toamnă, versuri, 1969; Comoara din peștera scheletelor, 1969; Femeia venită din sus, 1971; Meduza, roman, 1976; Cu microfonul, dincoace și dincolo de Styx, 2 vol., în colab., 1979-1981; Povești din curtea mea, 1980; Trofeul, povestiri SF, 1980; Sus în satul de argint, versuri pentru copii, 1981; Marile vacanțe, 1984; Imperiul unei singurătăți, versuri, 1985; Scrisori din Isihia, versuri, 1987; Valahia în Cartea Genezei, studiu, 1996; Norul de martori, eseu religios, 2003; Dacia edenică (studiu interdisciplinar), 2006 Sub tipar: Libelula albastră. Poveștile Dianei și ale Marei; Codul lui Buonarroti. Roman ezoterico-digital. Teatru radiofonic difuzat la Postul de Radio-Televiziune Cluj: Pe culmea cea mai înaltă a Munților Carpați, Străinul...
2 poezii, 0 proze
ȘBȘtefan Bănulescu
1926, 8 septembrie: În satul dunărean de cîmpie Făcăeni, județul Ialomița, s-a născut Ștefan Bănulescu, al optulea fiu dintre cei unsprezece ai plugarilor Ion și Elena Bănulescu. 1938 - 1945: Urmează și absolvă Liceul teoretic Știrbey-Vodă din Călărași, secția limba latină. 1948 - 1952: Urmează și absolvă Facultatea de Filologie din București, având ca profesori pe George Călinescu, Tudor Vianu, Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan, Alexandru Graur. 1949 - 1962: Intensă activitate publicistică: debutează în anul 1949, în revista Viața româneasca, cu un eseu despre nuvelistica lui Gogol. Colaborează la revistele Contemporanul, Gazeta literară, Tribuna, Steaua, cu o serie de eseuri, dominante fiind cele cu caracter literar-cultural (în unele dintre ele inserează câteva dintre Cântecele de câmpie); semnează eseuri despre locurile de origine ale scriitorilor clasici Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ion Creangă, Liviu Rebreanu; dintre acestea unele sunt incluse în volumul Scrisori din...
18 poezii, 0 proze
Rasul Gamzatov
Rasul Gamzatov s-a născut pe 8 septembrie 1923, în satul Avar de Tsada în nord-estul Caucazului. Tatãl sãu, Gamzat Tsadasa, a fost un bard, moștenitor al tradiției antice a menestrelilor care încã prospera în munți. Așadar tatăl a fost primul său profesor în arta de poeziei. Tinărul Rasul asculta ore întregi, fără întrerupere, povestirile din Avar, legende și fabulele narate de tatăl sãu . Copil fiind, Rasul, pentru o povestire pe măsură, păstea calul vecinului timp de trei zile! Altădată a urcat o jumătate de zi pe munte pentru a asculta, de la ciobani, o singură poezie! În clasa a doua de școalã a mers doisprezece mile pentru a vedea un bãtrân, prieten al tatălui său, care știa multe cântece, poezii și legende. Bãtrânul i-a cântat și i-a recitat patru zile de la dimineațã pânã seara! La unsprezece ani a scris prima lui poezie. În 1945 cu câteva cărți sub braț și cu o sumă mică de bani în buzunar, el a ajuns în Moscova pentru a urma...
1 poezii, 0 proze
Vasile Tărâțeanu
Curriculum vitae – Vasile TÃRÂȚEANU: Poet, publicist, membru corespondent al Academiei Americano-Române de Știință și Arte, deputat în Consiliul Regional Cernăuți din partea populației raionului Herța (n.27 septembrie 1945, satul Sinăuții-de-Jos, raionul Hliboca (Adâncata), regiunea Cernăuți. Studii: Facultatea de litere a Universității din Cernăuți, 1972. Din 1969 până în 1981 - redactor, corespondent special al ziarului regional «Zorile Bucovinei» din Cernăuți. Din 1981 până în 1991 - redactor superior la redacția emisiunilor în limba română a Postului de radio Kiev. În perioada anilor 1990 - 1994 - redactor-șef fondator al ziarului «Plai românesc». După ce câștigă procesul declanșat de administrația regională împotriva ziarului, părăsește redacția și fondează alte publicații românești -- ziarele «Arcașul» și «Curierul de Cernăuți». În 1999 fondează ziarul Ligii tineretului român din Bucovina «Junimea». Este membru al redacției revistei «Glasul Bucovinei», membru fondator al...
5 poezii, 0 proze
CCCornelia Constantin
M-am născut în localitatea Unirea Județul Călărași în 26.02.1949. De locul nașterii mele mă leagă multe lucruri, chiar dacă viziunea actuală asupra satului de atunci nu mai este aceeași. Aici am învățat să scriu și să citesc la îndemnul mamei mele, o femeie cu puțină știință de carte, dar care recita dumnezeiește din Coșbuc, Eminescu și Goga. Tot aici, școlăriță fiind, am avut șansa de a-mi fi îndrumat primii pași un dascăl care-și făcea meseria arzând - Domnul Tiberiu Chiriacescu, ale cărui învățăminte vor fi coordonate esențiale ale devenirii mele. Pe scurt, aici, în satul acesta de pe malul Borcei, am învățat „să fiu”.Cursurile gimnaziale le-am urmat la școala din sat până în clasa a VI a, când părinții mei s-au mutat în orașul Călărași, unde am continuat atât studiile gimnaziale, cât și pe cele liceale, în cadrul liceului” N.Bălcescu”, primele două clase și la liceul „M.Eminescu „ ultimele două clase. Iau examenul de bacalaureat în anul 1967, an în care devin studentă a Facultății...
26 poezii, 0 proze
OHOvidiu Hurduzeu
S-a născut în București la 12 iunie 1957 din tată bănățean și mamă moldoveancă, ambii părinți de profesie geologi. După absolvirea în 1981 a Facultății de Limbi și Literaturi Străine, secția engleză-franceză a lucrat ca profesor la țară, în satul Vintileanca de lângă Mizil. În 1983 a devenit redactor la Editura Politică (actuala editură Humanitas) unde s-a ocupat cu traduceri din/în limba engleză. În 1988 părăsește definitiv România și se stabilește în SUA. * (Din "Istoria Literaturii Române Contemporane 1941-2000" de Alex Ștefănescu): "Este remarcat de SLAST (în 1982), de Viața Românească (în 1984), dar publicarea primei sale cărți se amână sine die. Ca aspirant la condiția de scriitor, stă multă vreme în anticamera întunecoasă în care stăteau, în deceniul nouă al secolului trecut, toți tinerii talentați, dornici să debuteze. În 1986 face un prim pas în această direcție, fiind prezent cu două povestiri în volumul colectiv Debut ’86, publicat de Editura Cartea Românească. În 1988 îi...
1 poezii, 0 proze
satul de sfarsitudine
de silviu dachin
dinspre praful in care zac petale de salcam urca marile albine de ceara rostuite frumos in prisaca de hoitul trantorului nascut mort. ne miroase cortul a fum, s-au jucat copiii langa cei mari de-a...
la începutul universului tău
de Daniel Dăian
în trupul unei pietre nu există conversație pentru că rotunjimea are același punct de greutate și același fix din care pleacă un aproape simplu dar incomensurabilul unui alb este doar o figură de...
Satul - de la ancestral la cultural
de Cristina-Monica Moldoveanu
Acolo unde aerul e limpede și albastrul munților lasă o amprentă puternică pe retină, se află un sat, cu numele de poveste, care nu trebuie menționat, fiindcă se leagă de povestea vieții trecătoare a...
Satul de viata
de Cristi LAC Lupu
Intemperii la gura mea, Injurii, Un biocamp in sfera grea de Furii. Imi vine sa m-arunc pe geam Mortal, Caci viata n-are nici un sens Real. Ca un smintit m-apuc sa Beau Si-n departare latr-un caine:...
Satul de lucru...
de Mihai Eminescu
Satul de lucru caut noaptea patul, Dar al meu suflet un drumet se face Si pana cand trupul doarme-ntins in pace, Pe-a tale urme l-au impins pacatul. E noapte neagra-n ochii-mi, totul tace, Dar...
Satul de Eugenie
de Gheorghe Sfintescu
Privesc atent la perineu Ca la un ambalaj de Eugenie Si ea e goala Mult prea goala Sa se-ambaleze De scriu pe ea Ca \"Sentimentul cristalizeaza in conditii naturale pastrandu-si calitatile\" Dar e...
Sătul de foame
de Dragos Farmazon
Foame ca anul ăsta mai greu găsești. Nici nu cauți, drept sa spun, dar nici de întâlnit nu întâlnești repede, cum ai întâlni un străin. Prima dată s-au plâns, apoi nici de atât nu au mai avut putere...
Satul de sub zăpezi
de viorel ploesteanu
Am mai păstrat din vechiul sat Un colț de amintire care Îmi stă ascuns prin buzunare Într-o poveste-nfășurat. E o poveste cu bunici, Iar eu copil mirat de 'naltul Zăpezilor ce-acopăr satul Făcând din...
Satul de la marginea lumii
de Tudose Dragos
Când m-am oprit prima oară, adus de Moș Gheorghe, în fața casei lui Matei Nebunul, am avut dintr-o dată impresia că simt în nări un miros de moarte care mi-a răscolit ființa. Priveam țintă zidurile...
Sătul de-atâta soare
de mircea trifu
Sunt pe-un deșert cât vârful unui ac, fierbinte, Coroană-mi este setea, temută-i printre dune, Zadarnic vrea nisipul, cu palma de-un părinte, Să-mi poarte apa vieții din Marea unui nume. Departe,...